Ediția: Miercuri 8 Mai 2024. Nr. 6618
Ediția: Miercuri 8 Mai 2024. Nr. 6618

GALERIE FOTO: Turist în Focșani. Istoria celor mai vechi clădiri din Municipiul Focșani: Bisericile

Am reluat călătoria în cadrul rubricii „Turist în Focșani‟ prin care ne propunem să descoperim frumusețile Municipiului nostru. Vineri dimineață, pașii m-au purtat către Arhivele Naționale Vrancea, acolo unde am stat de vorbă cu istoricul Florin Dîrdală despre cele mai vechi construcții din Focșani, bisericile. Domnul Dîrdală a făcut o scurtă trecere în revistă a perioadelor mai zbuciumate din istoria orașului nostru oprindu-se la Războiul Crimeii în urma căruia, potrivit spuselor dumnealui, zidurile înalte de 6 metri ale Bisericii „Sfântul Ioan‟ din Piața Unirii au fost dărâmate. În perioada următoare ne propunem să descoperim istoria câtorva lăcașe de cult din Municipiul Focșani, drept pentru care acest material este unul introductiv.

Care este cea mai veche biserică din Focșani?

În „Istoricul orașului Focșani scris cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a majestății sale Regele Carol I‟ scris de D.F. Caian, cea mai veche biserică din Focșani este considerată a fi Biserica „Sfântul Ioan‟ din Piața Unirii. Lăcașul de cult a fost inițial fondat ca mănăstire, „la inițiativa Domnului Munteniei Grigore GH. Ghica VV., în prima sa domnie la anul 1661, cum arată inscripția următoare, ce este săpată în piatra de asupra ușei la intrare din pridvor în biserică: «Acest sfânt locaș fiind zidit la leat 1661, de către cel întru fericită amintire Domn Grigore Gheorghe Ghica; a fost înfrumusețată acum de către cel în ființă Nacialnic prea o sfințitul Episcop Troados Chiriu Timofteiu Tesalonul, în cea mântuitoare pentru Principatul Țării Românești epocă a prea bunului și adevăratului urmaș ctitorul numit Prea Înaltul Domn și stăpânitor Alexandru Dimitrie Ghica Voevod la anul mântuitor 1840».‟ Este mai puțin cunoscut faptul că Biserica „Sfântul Ioan‟ din Focșani a fost împrejmuită de ziduri care depășeau 5 metri înălțime; rolul acestora era acela de a apăra populația de eventualele războaie sau conflicte politico-militare care amenințau siguranța cetățenilor. În timpul Războiului Crimeii (1853-1856), trupele țariste care au invadat Principatele Române au doborât zidurile Bisericii din Piața Unirii și au incendiat ținutul. De-a lungul timpului, Biserica „Sfântul Ioan‟ a reprezentat cel mai important loc de închinăciune nu numai pentru focșăneni, ci și pentru românii de pretutindeni, ba mai mult, până să fie construită Catedrala „Sfânta Cuvioasă Parascheva, se spune că Biserica „Sfântul Ioan‟ juca rolul unei catedrale.

Cea mai veche construcție din acest oraș este biserica cu hramul «Sfântul Ioan» din Piața Unirii, construită în urmă cu aproape 400 de ani. Din documente, rezultă că acestă biserică a fost construită pe la 1660/1661 de Grigore Ghica Bătrânul, așa cum este cunoscut în cronologia domnitorilor Țării Românești. Inițial, a fost construită cu destinația de mănăstire, nu de biserică, așa cum este în prezent, avea niște ziduri în jurul ei în spatele cărora populația se putea adăposti la vremuri de restriște, cum sunt războaiele, acolo putând chiar și o garnizoană să-i apere de asupritori, zidurile având deschizături care permiteau tragerea cu arcul ori cu pușca. Din nefericire, aceste ziduri din care acum se mai vede doar o rămășiță, erau înalte de 5 metri iar în vecinătatea lor exista și o clopotniță, unde este acum Obeliscul, care făcea parte din ansamblul zidurilor distruse de ruși în timpul Războiului Crimeii. Atunci când Imperiul Țarist a pornit războiul cu Imperiul Otoman, prima lor mișcare a fost să trimită armatele să ocupe Principatele care erau sub influența otomană. Declarându-se Războiul Crimeii în 1853, în 1854 aceste zone, Moldova și Țara Românească, au fost ocupate de trupele țariste, intervenind Imperiul Austro-Ungar susținut de Anglia și Franța, rușii s-au retras din zona aceasta, orașul Focșani fiid ocupat atunci de trupele austro-ungare, iar rușii, în retragerea lor, de mânie, de frustrare, au dat foc la tot orașul și au demolat aceste ziduri. Nu focul le-a distrus, așa cum se vehiculează, focul nu poate distruge ziduri, rușii le-au distrus pentru a împiedica armatele austriece să se adăposteacă în speranța că se vor întoarce rușii și iar se vor lupta pentru a ocupa aceste zone pentru că Rusia avea țelul, conform testamentului lui Petru cel Mare de a ocupa toate ținuturile locuite de creștinii ortodocși, din această cauză a și pornit Războiul Crimeii. Războiul Crimeii a pornit în 1853 pentru că sultanul a dat niște drepturi catolicilor din Imperiul Otoman la sugestia regelui Franței, Napoleon al III-lea, și atunci țarul Rusiei a cerut și el drepturi pentru ortodocșii din Imperiul Otoman, ceea ce sultanul a refuzat, iar din acest motiv a pornit Războiul Crimeii care ne-a adus nouă, românilor, așa-zisa Mica Unire.

Aceste ziduri de acum sunt partea de jos a vechilor ziduri, ceea ce vedem acum are 1 metru înălțime, vechile ziduri aveau 4/5 metri înălțime iar clopotnița se ducea undeva la 7/8 metri, zidurile fiind demolate de către trupele rusești, biserica a rămas expusă, dar secolele XIX, XX nu au mai reprezentat o problemă, nu mai veneau tătarii sau alți cotropitori. Acea clopotniță s-a păstrat până în 1905, deoarece nu a fost îngrijită de autoritățile locale de atunci, toată lumea o… murdărea, așa că Primăria a decis ca în 1905 să îndepărteze și acel ultim semn din cadrul zidurilor. Ceea ce vedeam acum este baza zidurilor puțin modificată, pentru că nu ar mai fi fost potrivit să se reconstruiască zidurile acelea înalte de 4/5 metri‟, a povestit Florin Dîrdală, istoric și specialist în cadrul Arhivelor Naționale Vrancea.

Bisericile din orașul Focșani au fost produsul unor donații‟

Octavian Paler spunea că „Timpul are prostul obicei de a fi ireversibil‟, așa se face că multe dintre actele în care era trecut anul în care s-au zidit cele mai multe dintre bisericile din Focșani nu au mai fost păstrate fapt pentru care este dificil să spunem care biserică a fost construită apoi după cea care poartă hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Din cauza stadiului avansat de degradare în care se aflau unele lăcașe de închinăciune, autoritățile locale de la acele vremuri au hotărât ca acestea să fie dărâmate fiind îngropate astfel părți importante ale istoriei noastre. „Dacă ne gândim la centrul orașului Focșani, avem câteva biserici care datează cam din aceeași perioadă cu Biserica «Sfântul Ioan». Dacă trecem puțin de Cinematograful Balada, găsim pe dreapta Biserica «Precista»,care inițial a fost construită din lemn. La începutul secolului al XX-lea mai existau două biserici ruinate în Focșani care au dispărut, una era situată undeva spre Vâlcele, au fost demolate de autorități din cauza stadiului avansat de degradare în care se aflau. Nu este cazul Bisericii Domnești, catedrala care se face acum, se face în amintirea Bisericii Domnești care era tot în zona Pieții Moldovei și care a fost demolată în stare bună de către autoritățile comuniste. Biserica Domnească avea alt amplasment, spre est, cam la 200 de metri distanță față de catedrala de acum. Înainte de acest nou lăcaș de cult, la noi în oraș, Biserica «Sfântul Ioan» juca rolul de catedrală până în momentul în care au închis-o comuniștii văzând că a fost afectată de cutremurul din 1977 și au folosit-o ca depozit pentru obiecte religioase. Bisericile din orașul Focșani au fost fie produsul mai multor donații venite din partea enoriașilor, fie produsul unei donații semnificative din partea unei familii boierești care, spre bătrânețe, considera că este necesar să aibă o biserică construită de ei, unii și-au dat chiar și întreaga avere pentru a ridica o biserică, așa cum este cazul Bisericii Done, sau a lui Donie, cum zic focșănenii. Mai este Biserica Ovidenia din Tăbăcari, o bisericuță care pare mai mult o capelă, Biserica Precista de lângă Balada este și ea ctitorită de un boier, zidurile au aproape un metru și jumătate, Biserica «Sfântul Nicolae» Nou și «Sfântul Nicolae» Vechi sunt construite tot de domnitori. Dumnezeu să-l odihnească, fostul părinte care a slujit la Biserica «Sfântul Ioan», era foarte apreciat și căutat de credincioșii din județ și nu numai, era foarte atent cu toată lumea. Există un obicei între preoți: nu te duci decât la preotul din parohia ta, și acolo îți spui păcatele și te împărtășești, unii credincioși, din diferite motive, preferau să vină la acest preot care, din nefericire, a fost înjunghiat chiar în fața bisericii pe care o slujea‟, mai spune Florin Dîrdală.

Fiecare lăcaș de cult din Municipiul Focșani are povestea lui de aceea ne propunem să stăm de vorbă cu preoții parohi din orașul nostru pentru a vă aduce la cunoștință și dumneavoastră secretele ascunse în zidurile celor mai vechi clădiri din acest colț de țară, bisericile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?