Evenimentele de comemorare a eroilor căzuți în Primul Război Mondial, reunite sub egida ”Vrancea Eroică”, ajung duminică, 4 august 2019, la Mausoleul Eroilor Mărăști unde va avea loc un spectacol folk inedit. Andrei Păunescu duce mai departe tradiția Cenaclului ”Flacăra” fondat de tatăl său, regretatul peot Adrian Păunescu și vine la Mausoleul Eroilor Mărăști unde, împreună cu Trupa ”Totuși”, va susține, timp de o oră, un recital de muzică românească.
Ajuns în Vrancea în urmă cu 38 ani, poetul Adrian Păunescu scria o „Închinare”, în cartea de oaspeți de la Mausoleul Eroilor din Soveja, la data de 10 august 1981.
„Ciudată întocmire la Soveja/Istoria ne cheamă înapoi/Un parapet de capete uscate/rămâne pân-la urmă, din eroi
/Și, vai, pe toți îi așteptau acasă/Și grija le-o duceau, mereu, ai lor/Dar ei aveau de-nfăptuit o țară/Aceasta, cu drapelul tricolor.
Senin deasupra lor se-nchide piatra/Nimic nu mai rămâne să dea semn/ Mausoleu-ntreg e monumentul/Acestui sat de aer și de lemn.
Astăzi ne ajunge amintirea/Nu ne mai dor nici rănile de ieri/Trăim în vag trecut la noi în suflet/Și ne mai revoltăm după puteri.
Dar spun un cântec firele de iarbă/Când peste scenele jerfirii cresc/Discreți eroi istoria consacră/E-un osuar trecutul românesc.
Aici, într-o Sovejă luminată/Cei vii mai trag și ei un pui de somn/Parcă repetă inocent modelul/Acestui parapet de frunți de om.”
Revenind la Mausoleul Eroilor de la Mărăşti, acesta a fost ridicat pe „Câmpul Istoric Mărăşti“ din comuna Răcoasa. Construcţia acestuia a început în anul 1928, la iniţiativa Societăţii „Mărăşti“, după planurile arhitectului Pandele Şerbănescu şi a fost decorat cu sculpturile lui Aurel Bordenache. Piatra de temelie a fost așezată de MS Regina Maria și de MS Regele Mihai. Este singurul mausoleu construit subteran, pe două etaje. La primul etaj subteran este amenajat un muzeu de arme iar la cel de-al doilea etaj se află criptele în care sunt depuse osemintele a peste 5.000 de ostaşi români, ruşi şi germani, participanţi la Primul Război Mondial, dar și sarcofagul Mareșalului Averescu, comandantul Armatei a II-a Române și fost prim-ministru în trei guverne diferite. Tot la acest etaj se află și sarcofagele altor generali din Armata a II-a Română, cea care în 1917 a deschis seria de victorii pe Frontul de Est.
În spatele acestui mausoleu se află multe bătălii și acte de eroism ale înaintașilor noștri a căror memorie o cinstim în perioada 3-6 august prin evenimentul Vrancea eroică-2019. Astfel, ofensiva armatei române din zona bazinului Soveja este cunoscută în istorie ca „Bătălia Mărăştiului”. Lupta a început în dimineaţa zilei de 9/22 iulie 1917, când Armata a 2-a română, Marele Cartier General al Armatei Române în colaborare cu Comandamentul forţelor ruse de pe frontul din Moldova, au elaborat un plan de ofensivă ce prevedea executarea a două lovituri: una în zona Nămoloasa şi alta în zona Mărăşti, ofensivă ce avea drept scop distrugerea Armatei a 9-a germane. Luptele au început cu înaintarea infanteriei, susţinută de bombardamentul artileriei. Bătălia a luat sfârşit după zile crâncene de luptă, la 19 iulie / 1 august 1917, printr-o mare victorie repurtată de armata română.
Această victorie a fost plătită cu sângele a 1.469 morţi şi 3.052 de răniţi şi distrugerea satului Mărăşti. Astfel, Bătălia de la Mărăşti „aşezată la o cotitură fatală a desfăşurării războiului nostru, rămâne un episod strălucit al acestui războiu, o probă vorbitoare de capacitatea şefilor, de calităţile de bravură şi energie ale soldatului român…”, care aflat sub comanda generalului Alexandru Averescu a pornit atacul împotriva trupelor inamice. Ar trebui ca istoria să pună pe primul loc marea victorie de la Mărăşti deoarece această ofensivă a fost capul de pod pe care s-au sprijinit ofensivele decisive de la Mărăşeşti şi Oituz. Chiar comandantul trupelor române, generalul Alexandru Averescu, remarca faptul că: Bătăliile de la Mărăşti şi Mărăşeşti „rămân pentru poporul românesc glorii nepieritoare, care vor arăta generaţiilor viitoare cum generaţia marelui război şi-a făcut datoria faţă de neamul său”.
Pentru ca aceste strălucite fapte de eroism şi dăruire să rămână veşnic în amintirea celor ce le-au urmat eroilor de la Mărăşti, s-a înălţat Mausoleul din localitate. Iniţiativa înălţării monumentului, precum şi a refacerii satului Mărăşti a aparţinut societăţii cu acelaşi nume: „Mărăşti”. De fapt, ideea refacerii satului şi construirea unui monument aparţine generalului Alexandru Mărgineanu, comandantul Diviziei a III-a, căruia i se încredinţase conducerea operaţiilor militare chiar în ziua atacului asupra satului Mărăşti, la 11/24 iulie 1917. În urma atacului au fost străpunse liniile de apărare ale armatei germane, dar în acelaşi timp s-au provocat distrugeri mari şi satului Mărăşti, rămânând în urmă un sat plin de ruine. Această situaţie l-a determinat pe generalul Mărgineanu să-i convoace, la 12 septembrie 1917, pe ofiţerii Diviziei a III-a, propunându-le înfiinţarea unui fond „Mărăşti” pentru reconstrucţie, aşa cum reiese din discursul său susţinut la acea adunare: „În cea mai glorioasă bătălie dată de la începutul campaniei de trupele Diviziei a III-a, s-a eliberat la 11 iulie 1917 satul Mărăşti din mâinile duşmanilor. Bravele noastre trupe au mai eliberat în acea memorabilă bătălie şi alte sate, însă nici unul n-a suferit de pe urma barbariei duşmane ca satul Mărăşti. Nu mai este satul Mărăşti de altădată. Este o adevărată ruină. Avem, deci, înalta îndatorire morală şi patriotică de a pune pe picioare acel sat. Înaintea tuturor, noi care l-am cucerit, trebuie să luăm iniţiativa înjghebării unui fond sub numele de „Mărăşti”, cu care mai târziu să se înalţe un sat şi mai frumos, şi mai mare. Doresc ca prima contribuţie să fie dată de ofiţerii şi subofiţerii şi soldaţii Diviziei a III-a, după care fondul va fi sporit prin contribuţia populaţiei române”.
Construcţia Mausoleului Mărăști a durat zece ani
Construcţia Mausoleului începută în anul 1928 s-a întins pe mai mulţi ani, desfăşurându-se pe etape. Ea s-a încheiat în anul 1938, iar între anii 1940 – 1941 au avut loc reînhumările osemintelor eroilor. Cauzele care au tergiversat finalizarea construcţiei într-un termen mai scurt s-au datorat în primul rând lipsei de fonduri, costul acesteia fiind uriaş pentru perioada de după război. Inaugurarea monumentului se programase pentru anul 1938, an în care trebuiau terminate criptele, dar din cauza vremii rele, care făcuse impracticabile drumurile din zonă şi a lipsei mareşalului Alexandru Averescu din ţară, inaugurarea nu a mai avut loc. Apoi, la scurt timp, un alt eveniment nefericit a contribuit la amânarea inaugurării şi anume trecerea în nefiinţă a marelui strateg al luptelor de la Mărăşti din vara anului 1917 – Alexandru Averescu. Corpul neînsufleţit al acestuia a fost adus şi depus în sarcofagul de la Mărăşti. După aceste evenimente, a fost demarată acţiunea de reînhumare a osemintelor eroilor aduşi din diferite cimitire în criptele Mausoleului, urmând să aibă loc inaugurarea, care s-a amânat din nou. Astfel, în anul 1940, Societatea „Mărăşti”, cea care a refăcut satul şi a construit Mausoleul, s-a desfiinţat. Atribuţiile şi patrimoniul acesteia au fost preluate de nou înfiinţatul Aşezământ „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, ce a luat naştere prin Decretul – Lege din anul 1940.
Mausoleele vrâncene, reabilitate de Consiliul Județean Vrancea
De reținut că Mausoleul de la Mărăști a fost reabilitat printr-un proiect european derulat de Consiliul Județean Vrancea, denumit „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial“. Proiectul de reabilitare a mausoleelor vrâncene, în valoare de aproximativ 7 milioane euro, a fost iniţiat de Marian Oprişan, șeful administrației județene, în anul 2007 și a fost finalizat în 2013. Prin acest proiect, mausoleele de la Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja au fost restaurate, consolidate, reabilitate şi introduse într-un circuit turistic împreună cu alte monumente de factură istorică şi religioasă aflate pe traseul „Drumului de glorie“. Marian Oprişan este singurul politician vrâncean care a acordat o atenţie deosebită mausoleelor vrâncene care amintesc de jertfele eroice ale poporului român făcute în numele libertăţii, independenţei şi unităţii naţionale. Din 2015, Consiliul Județean Vrancea desfășoară, în jurul datei de 6 august, proiectul ”Vrancea Eroică”, prin care comemorează eroii care au luptat în Primul Război Mondial și care își dorm somnul de veci în mausoleele din întreg județul.
