Ultimul raport privind monitorizarea implementării Strategiei naționale de integrare a romilor, publicat pe site-ul Consiliului Europei, prezintă cum a fost pusă în aplicare metodologia ROMACT la Mărășești, care poate fi considerată un model de bună practică, inclusiv pentru alte localități cu număr mare de persoane defavorizate. Asta datorită modului în care autoritatea publică locală a colaborat cu membrii comunității pentru evaluarea obiectivă a problemelor cu care se confruntă minoritatea, modului de analiză și proiectării intervențiilor împreună cu cei implicați și traducerea acestor proiecte în măsuri concrete.
Rezultatele concrete obținute la Mărășești în cadrul ROMACT au fost: participarea gratuită la cursurile ROMACT, pentru a contribui la dezvoltarea capacității umane a Primăriei și a instituțiilor subordonate; sesiuni de informare și instruire pentru comunitate în: comunicarea cu autoritățile locale, dezvoltarea comunității și participarea civică; campanie de prevenire a abandonului școlar; campanie pentru sănătate și imunizare; campanii pentru sănătatea reproducerii; campanie pentru ocuparea forței de muncă și relațiile de muncă; campanie de colectare a cărților pentru biblioteca locală; campanie de înlocuire a sistemului de încălzire în Școala Siret. „În timpul implementării programului de la Mărășești, cu implicarea directă a membrilor Grupului de Acțiune Comunitară și a Grupului Local de Lucru, unele dintre activitățile propuse au fost deja implementate și există un calendar convenit pentru continuarea implementării pentru restul măsurilor până în anul 2020“, se arată într-un comunicat remis presei de Primăria Mărășești.
În cadrul ROMACT au fost implementate următoarele măsuri: Dezvoltarea programelor „Școală după școală” și „A două șansă”; Continuarea măsurilor (subvenții și locuri speciale pentru tineri în învățământul secundar superior/ professional și/ sau în învățământul superior); Campanie de informare privind consecințele absenteismului și ale abandonului școlar (parteneriatul școlar – grup de acțiune locală); Campanie de informare privind asistența social acordată minorilor; Campanii de informare despre angajare; Consultanță și asistență gratuită pentru începerea activităților independente sau inițierea unei afaceri; Informarea membrilor comunității cu privire la legi, cu privire la drepturile pacienților și la serviciile medicale minime la care au dreptul persoanele asigurate; Mobilizarea membrilor comunității pentru a lua parte la acțiuni de sănătate publică: campanii de vaccinare; Identificarea soluțiilor durabile pentru cele două centre medicale din comunitatea de romi.
Alte măsuri au fost: Luarea de măsuri legale pentru stabilirea unei poziții de mediator sanitar suplimentar și două noi poziții de asistenți comunitari; Sprijinirea proiectelor de reabilitare/ salubrizare a locuințelor; Dezmembrarea și înregistrarea a cel puțin 250 loturi de case pentru familiile dezavantajate; Amenajarea drumurilor publice locale; Sprijin și finanțare din surse locale pentru evenimente cultural rome – Ziua internațională a romilor, 8 aprilie; Caravana DocuArt din Mărășești – documentare cu și despre tinerii romi; Implicarea tinerilor în activități asociative și de voluntariat; Alocarea de fonduri de către autoritățile locale pentru activitățile de tineret (concursuri, spectacole, competiții sportive etc.).
Această inițiativă a Parlamentului European, susținută de Comisia Europeană, este implementată cu participarea a peste 90 de ONG-uri diverse din statele membre ale UE. Al doilea ciclu de monitorizare se concentrează pe progresele realizate în domenii-cheie de politici, cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă, asistența medicală și a locuințelor. Raportul privind România conține un set de recomandări, precum și studii de caz care demonstrează impactul pozitiv al proiectelor date pentru a sprijini implementarea Strategiei romilor la nivel local (Mărășești și Târnăveni).
Potrivit acestui raport, punerea în aplicare a metodologiei ROMACT de la Mărășești poate fi considerată o bună practică și un model pentru alte localități cu un număr mare de persoane defavorizate, datorită modului în care autoritatea publică locală a colaborat cu membrii comunității pentru evaluarea obiectivă a problemelor cu care se confruntă, modul de analiză și proiectarea intervențiilor împreună cu cei implicați și traducerea acestor proiecte în măsuri concrete.
