Ziua Internaţională a Studenţilor este sărbătorită în fiecare an pe 17 noiembrie, începând din anul 1941. Este un prilej de a ne îndrepta atenția către mediul universitar, cu aspectele sale pozitive, dar mai ales cu problemele, în soluționarea cărora suntem datori să ne implicăm. Deși avem impresia că în România numai cine nu vrea, nu urmează cursurile unei facultăți, iată că statisticile arată că nu stăm prea bine în această privință. Conform datelor colectate de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE), România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană, la capitolul abandon universitar. Unul din trei studenţi români nu ajunge să termine facultatea, din cauză că tinerilor fie li se par inutile studiile superioare pentru obţinerea unui job cu salariu substanțial, fie nu fac faţă cheltuielilor.
Conform datelor furnizate de ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România) şi a celor publicate recent de Eurostat, țara noastră înregistrează cea mai scăzută pondere a licenţiaţilor din câmpul muncii, dintre statele Uniunii Europene (aproximativ 25%). Rata abandonului universitar este de 18% în România, statul propunându-și să o reducă la 12% până în 2020. Țara noastră este devansată de Spania 18,5% și Malta 19%. La polul opus sunt Croația, Lituania și Slovenia.
O altă cauză a renunțării la continuarea studiilor este și slaba pregătire a tinerilor din liceu, care reuşesc să intre la o facultate, însă mai târziu nu fac faţă cerinţelor şi abandonează facultatea. Un aspect demn de luat în seamă este relevat de analizele ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România): 40% dintre studenţi abandonează în primul an de studiu, iar 41% dintre aceștia consideră că acest lucru este cauzat de alegerea greşită a specializării.
Organizaţiile studenţeşti reproșează că centrele de consiliere şi orientare în carieră, cele care ar putea contribui decisiv la această problemă, sunt insuficient finanţate şi au un deficit de personal. În acest sens, este necesară o mai bună monitorizare a parcursului profesional al absolvenţilor şi o adaptare a structurii programelor de studii pentru dezvoltarea competenţelor necesare atât în sectorul privat, cât şi în cel public. Trebuie pus accentul pe abilităţile și cunoștințele care să le permită tinerilor o flexibilitate mai mare, deoarece piaţa muncii este într-o continuă dinamică şi tinerii trebuie să fie pregătiți să se adapteze rapid cerințelor pieței muncii și să-și schimbe traiectoriile profesionale.
Totuşi, unul dintre cele mai apăsătoare aspecte negative, menţionează ANOSR, este dat de problema calităţii și a capacității cazărilor, posibilitatea de acoperire a cererilor fiind doar pentru 23,19% (107.682 locuri) din cei 464.149 de studenţi. Și în acest sens, consider că trebuie să se acţioneze în vederea ameliorării semnificative a condiţiilor din unităţile de cazare studenţeşti. Deși numărul de probleme încă nerezolvate și importanța acestora sunt considerabile și există încă multe aspecte negative de rezolvat, totuși au fost și reușite ce au ajutat semnificativ la îmbunătățirea vieții studențești. Una dintre acestea este obținerea gratuității la transportul feroviar intern.
O altă facilitate obținută pentru studenți este legată de burse, fondul crescând cu peste 200%, iar acestea se acordă pe tot parcursul anului universitar, a cărui durată coincide cu cea a anului calendaristic. Bursele, chiar dacă sunt departe de a satisface necesitățile cotidiene ale studenților, au crescut de la o medie de 222 lei în 2014, la cuantumul minim de 578 de lei la nivel național în 2017.
Un alt aspect pozitiv demn de menționat este faptul că au început demersuri pentru construcția a 6 din cele 30 de cămine studențești promise de Ministerul Educației Naționale. Din discuțiile avute cu studenții, mi-au fost menționate “probleme cronice” din învăţământul superior, care afectează atât calitatea vieţii de student, cât şi a studiilor: infrastructura academică este învechită, serviciile studențești sunt demodate, iar resursele educaționale, în special în biblioteci, sunt insuficiente. Trebuie să conștientizăm importanța investițiilor în educație și să acționăm pentru a nu ajunge să resimțim acut consecințele.
Voi solicita Ministerului Educației soluții la problemele semnalate de studenți, pentru că îmi doresc să fie respectate drepturile acestora și totodată trebuie să ne preocupe calitatea sistemului de învățământ superior românesc, fără de care sistemul de educație nu poate fi unul funcțional.
Angel TÎLVĂR
Deputat PSD de Vrancea
