O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Cape Town din Africa de Sud, în căutarea unor materiale de construcţii durabile şi cu un impact redus asupra mediului înconjurător, a inventat primele cărămizi prietenoase cu mediul, ”crescute” din urină umană, o reuşită pe care o consideră ”uimitoare”, relatează joi AFP. Aceste ”bio-cărămizi”, o invenţie de talie mondială, ar putea înlocui cărămizile obişnuite din lut sau din beton, speră cercetătorii. Folosind o tehnică inspirată din formarea naturală a scoicilor, aceşti specialişti – doi studenţi şi un profesor – au reuşit să dezvolte prototipuri de cărămizi de un nou tip, fabricate în şase până la opt zile.
Un studiu de fezabilitate a fost lansat anul trecut, datorită unei subvenţii acordată de Consiliul de cercetare în domeniul apelor, un organism guvernamental sud-african, pentru utilizarea urinei sintetice şi apoi a celei umane. „Întotdeauna am fost curios să ştiu dacă putem utiliza urina astfel”, a declarat pentru AFP Dyllon Randall, profesorul care l-a supravegheat pe unul dintre cei doi studenţi. ”Răspunsul este simplu: da, este posibil”, a adăugat el. ”În fapt, am fabricat prima bio-cărămidă pe bază de urină reală”, a subliniat cercetătorul. ”Acest proces este uimitor pentru că, de fapt, creştem cărămizi la temperatura mediului ambiant”, a declarat el amuzat.
Cercetătorii au reuşit să producă acest tip de „bio-cărămidă” la capătul unui an de experimente de laborator. Amestecând urină, nisip şi bacterii, ei au utilizat un proces natural – precipitarea microbiană a carbonatului – pentru a fabrica aceste cărămizi. Cercetarea se află deocamdată în faza incipientă. Pentru a realiza o cărămidă este nevoie de până la 30 de litri de urină. Materia primă este colectată printr-un pisoar special, montat în toaletele la care au acces studenţii de sex masculin ai universităţii. Primele trei cărămizi realizate prin acest proces au fost expuse. Blocurile gri au un aspect şi o greutate similare cu cele ale cărămizilor obişnuite. Materialul seamănă din toate punctele de vedere cu calcarul.
Suzanne Lambert, care urmează cursuri de inginerie civilă şi face parte din echipa de cercetători, a lăudat modul în care au fost copiate „procesele naturale”. ”Acest procedeu imită modalitatea în care se formează coralii şi procesele naturale de fabricare a cimentului”, a subliniat ea.
Întregul articol pe https://bit.ly/2qPnP1w
