Modul de funcționare al Sistemului Antigrindină și investițiile care vor fi realizate în Vrancea au fost prezentate, ieri, de reprezentanții Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, în cadrul unei întâlniri la care au participat și primarii comunelor vrâncene unde funcțioează punctele de lansare a rachetelor antigrindină. Principalul subiect al întâlnirii a vizat presupusa influență a rachetelor antigrindină asupra alungării norilor de ploaie și instalării secetei. Acest zvon este lipsit de orice suport real, a arătat directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, Marin Ion. Acesta a prezentat un punct de vedere transmis de directorul general al ANMH către o localitate unde oamenii spuneau că s-a tras cu rachete și nu a plouat. „În conformitate cu studiile și cercetările existente în literatura de specialitate, procesul de combatere a căderilor de grindină prin metoda de însămânțare a norilor cu iodură de argint nu inhibă apariția precipitațiilor, ci dimpotrivă, poate stimula apariția acestora. În baza protocolului de colaborare pe anul 2018 între Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor și Administrația Națională de Meteorologie, se transmit în flux operațional avertizările și atenționările meteorologice către unitățile de combatere a căderilor de grindină”, a spus directorul Marin Ion, precizând că „niciun un guvern al niciunei țări nu își propune să instaleze secetă în țara lui”. Directorul a amintit ceea ce se întâmpla în urmă cu câțiva ani în localitățile Èšifești, Bolotești sau Panciu unde în luna iunie „se lua gheața cu ifronul” iar acum, de trei ani de zile, nu mai sunt probleme iar oamenii recunosc acest lucru.
Ștefan Luca, directorul Programului Antigrindină din partea operatorului licențiat, a explicat modul în care funcționează acest program și cât durează pregătirea personalului din punctele de lansare. Directorul a arătat că lansarea rachetelor depinde de protocoale de funcționare cu toate ministerele și instituțiile care au nave aeriene, fiind situații în anii anteriori când nu s-a putut interveni din cauza unor curse aeriene în zonele cu probleme. La fiecare punct de lansare a rachetelor lucrează șase operatori, iar programul este non stop în perioada 10 aprilie – 15 octombrie. După fiecare tragere cu rachete, se fac verificări în zonele protejate, se fac poze, filme despre zonele unde s-a acționat.
Încă patru puncte de lansare a rachetelor antigrindină
Anul acesta au fost alocate peste cinci milioane lei, cele mai mari fonduri de la lansarea Programului Antigrindină. Sunt programate lucrări la patru puncte noi de lansare a rachetelor, respectiv Sihlea, Milcovul, Tătăranu și Vulturu. Acestea vor deveni operaționale anul viitor și se vor adăuga celorlalte opt, respectiv Panciu, Bolotești, Varnița, Èšifești, Ruginești, Vîrteșcoiu, Urechești și Vânători. „În acest an, guvernul a alocat cea mai mare sumă de bani de când a fost lansat Programul Antigrindină ca să construim diferența de zece puncte de lansare, dintre care patru în Vrancea și celelalte în județul Galați. Programul este să le construim și să le dotăm parțial, urmând să devină operaționale în anul viitor”, a spus directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea, Marin Ion.
Acesta a precizat că un punct de lansare protejează circa 12 mii hectare „La nivelul județului Vrancea, la acest moment, protejăm circa o sută mii hectare”, a adăugat Marin Ion, care a explicat că din cele aproximativ o sută de mii de hectare potejate acum, plantațiile de vie nobilă sunt de circa 25 mii hectare. Restul suprafeței, până la o sută mii hectare sunt de cultură mare, suprafețe din bazinul legumicol al județului Vrancea, respectiv Garoafa, Vînători, Biliești, Suraia și alte localități la care se adaugă bunurile cetățenilor. Se adaugă cultura vegetală pentru care fermierii fac tehnologie și costurile pentru un hectar sar de patru mii de lei.
Stația antigrindină din Vrancea a devenit operațională în urmă cu trei ani, odată cu primirea tuturor avizelor necesare pentru funcționarea rampelor de lansare. Doar anul trecut, conform Ministerului Agriculturii, 198 de rachete antigrindină au fost lansate de la punctele din Vrancea, adică mai mult de o treime din cele 533 rachete lansate în țară. În ceea ce privește cheltuielile cu funcționarea sistemului antigrindină, acestea sunt de 12 euro pentru fiecare hectar protejat, iar în primii ani fondurile sunt asigurate de la bugetul statului. O evaluare arată că raportul este de un leu investit la 14 lei protejați. Investiția în sistemul antigrindină de la Vrancea este un proiect inițiat și susținut de președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan.
