Nu-mi place deloc să recunosc, dar da, e adevărat faptul că societatea noastră încă nu are capacitatea de a se alinia cu civilizațiile vestice. Privind statisticile nivelului de educație, precum și ale abandonului școlar timpuriu, îți dai seama că nici aici nu ne încadrăm în procentajele Europei civilizate. E de-a dreptul trist când ne uităm în jur și vedem atât de multe chestiuni care nu funcționează. Acum, să discutăm despre cauzele sau persoanele care stau în spatele acestui rău general, ar însemna un cu totul alt articol. Aici vreau să mă rezum în a relata despre ce înseamnă să ai ca tânăr un cuvânt de spus. Dorind să văd ce mai postează paginile de pe Facebook pe care eu le urmăresc, printre care și cea a Consiliului Județean al Elevilor Vrancea, observ o postare ce face referire la o așa numită „Consultare locală cu Tinerii”, ceva despre care nu mai auzisem până atunci în Focșani. Postarea tindea să afle despre obstacolele de care tinerii se izbesc zi de zi. Evident, acest fapt mi-a fost confirmat atunci când, deschizând linkul, am observat întrebarea care interoga privitorul în legătură cu cea mai mare problemă a sa din procesul colocvial de tânăr. Ajuns la locul întâlnirii peste câteva zile, workshop-ul se deschisese cu prezența a doi tineri, ce ne prezintă mie și colegilor cu care abia mă întâlnisem, ‘Strategia Europeană de Dezvoltare’ pe departamentul ce vizează tineretul în societate.
Bref, prezentarea complexă a procesului pornește de la o concepție simplă. Planul își propune de fapt niște întâlniri regulate unde tinerii discută despre posibilitățile de implicare în comunitate, dificultăți întâmpinate în cadrul școlar sau în alte contexte sociale. Se dezbat de asemenea teme de tipul „Cum influențează știrile false publicul larg”, „Care sunt abilitățile cerute de piața muncii în Europa de mâine”, „De unde pleacă inegalitatea în drepturi și cum poate fi învinsă” sau „Cum integrăm elevii de proveniență rurală în comunitatea noastră”. Odată cu parcurgerea acestor teme, am realizat câte nedreptăți au loc în comunitatea mea și nu numai. Mi-au fulgerat prin minte imagini la care am asistat de-a lungul timpului cu elevi „de la țară” agresați verbal de copiii „de oraș”, doar pentru că locuiesc în alt loc și am realizat că această problemă este foarte serioasă. Totodată, această întâlnire mi-a oferit prilejul să aflu despre puternica discrepanță dintre genuri în societate sau despre cum ne afectează știrile false. Un studiu recent poziționează România în topul țărilor ce oferă credibilitate știrilor false. Firește, toți tinerii prezenți la eveniment au contribuit cu posibilele soluționări în combaterea problemelor prezentate. Deși fiecare context are propriile particularități ce trebuie luate în calcul, când vine vorba de eradicarea lor, participanții au decis în unanimitate că totul are la bază educația. Pornind de aici, tinerii au concluzionat că orice problemă poate fi cizelată cu ușurință. Consider că pentru a se ajunge la un efect optim, este nevoie să acționăm la rădăcina situației. Astfel, pentru combaterea știrilor false am ajuns la concluzia că publicul trebuie să știe cum să își aleagă sursele și că e esențială verificarea din mai multe surse a unei informații. La această întâlnire, am considerat că abilitățile vitale pe care planul european de muncă le caută sunt comunicarea eficientă, spiritul dezvoltat de lucru în echipă, stabilitatea personală, simțul creativ dezvoltat. Totodată, inegalitatea în drepturi pornește de la lipsa informării și de apartenența la un mediu social inadecvat. De aceea, participanții au conchis că pentru a combate un astfel de fenomen, este important să se înceapă cu educarea generațiilor tinere și mai flexibile în mentalitate. Pentru integrarea elevilor de proveniență rurală în colectiv, una dintre soluțiile găsite este crearea unor activități de integrare cu ajutorul consilierilor educaționali pentru închegarea conexiunilor între colegi, însă mai presus de toate, grupul de participanți a făcut referire tot la nivelul de deschidere al elevilor de proveniență urbană și implicit la educația de acasă ce este un puternic factor decizional.
În acest sens, „Dialogul Structurat cu Tinerii” nu ne-a oferit doar posibilitatea de a discuta despre ceea ce întâmpinăm noi ca tineri în microsocietatea noastră, ci și oportunitatea de a afla despre problemele societății și cum ne pot influența viața de cetățeni de mai târziu. De altfel, workshop-ul își propune ca prin dezbatere și cooperare să devenim cetățeni responsabili și implicați în comunitate.
Pentru mine, una dintre cele mai mari probleme la nivelul comunității locale constă în instabilitatea noastră ca tineri, faptul că nu aparținem unui loc în care ne putem desfășura cu siguranță activitățile de acest gen. De menționat de asemenea că găsirea oportunităților aici este cel puțin dificilă, comparativ cu alte zone ale țării, nu cu mult mai extinse din punct de vedere al suprafeței.
În finalul întâlnirii, unul dintre cei doi tineri inițial a realizat niște statistici care apoi au fost trimise la un nivel mai înalt și cineva cu o putere extinsă ar trebui să reprezinte ideile sustrase din toate părțile țării.
Pentru ceea ce își propune, întâlnirea mi s-a părut un pas înainte, mai ales pentru că un astfel de eveniment a fost inedit pentru orașul nostru. Tinerii au luat contact cu un set de oportunități și dificultăți care au fost dezbătute și concluzionate.
Simt că ușor-ușor ne găsim o cale de progresare prin întâlniri de acest tip, chiar dacă se întâmplă să locuim în orașe cu mai puțină mișcare precum Focșaniul. Îmi restabilesc cumva încrederea tinerii care își sacrifică ore bune din timpul liber, se întâlnesc și cooperează pentru binele comunității. Vorbesc aici despre încrederea mea ca tânăr cetățean, încrederea mea ca persoană cu drepturi și obligații în societate, încrederea mea ca simplu elev sau adolescent. Azi, particip la o consultare cu tinerii și simt încredere și optimism. Sper să le mai simt și mâine.
Marian Ignat,
Președintele Consiliului Județean al Elevilor
