Camera de Conturi Vrancea a constatat 282 abateri la misiunile de audit derulate anul trecut la 23 de unități administrativ teritoriale din Vrancea. Două treimi dintre abaterile constatate au vizat „calitatea gestiunii economico financiare” și „modul de stabilire, evidențiere și urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat”, unde valoarea prejudiciului constatat și veniturile suplimentare sunt de peste 9,2 milioane lei. Verificările celor de la Camera de Conturi au arătat că, și anul trecut, autoritățile locale s-au bazat pe banii de la bugetul de stat și mai puțin pe veniturile proprii. Conform raportului, „veniturile proprii din impozite, taxe și alte venituri, reprezintă numai 12,8% din totalul veniturilor încasate la bugetul local, pe când contribuția bugetului de stat și a celorlalte bugete la finanțarea administrației publice locale, prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și subvenții, este de peste 69% din total”.
Mai mult, primăriile au probleme în realizarea încasărilor din taxele și impozitele locale în cuantumul și la termenele prevăzute de lege. Lista de abateri constatate de Camera de Conturi arată neregulile de la multe primării din Vrancea, multe dintre ele datorate și lipsei de funcționari bine pregătiți din administrația locală.
Camera de Conturi a constatat că foarte multe primării nu și-au organizat activitatea de executare silită a creanțelor bugetare, „având drept consecință, în multe dintre cazuri, prejudicierea bugetelor locale prin pierderi patrimoniale din neurmărirea veniturilor datorate în perioada de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, abatere care se regăsește în cazul majorității unităților administrativ-teritoriale auditate”. Au fost constatate situații în care nu existau nici măcar legitimații de executori fiscali pentru funcționarii care trebuiau să recupereze banii de la datornici.
În foarte multe localități au fost constatate probleme cu mijloacele de transport care nu erau declarate de proprietari. Această situație a fost constatată prin suprapunerea datelor de evidență ale autovehiculelor, furnizate de serviciul de specialitate de înmatriculări auto, cu bunurile de această natură existente în evidența fiscală de la primării.
O altă problemă constatată a fost neînregistrarea la primării a tuturor „titlurilor de creanță aferente proceselor verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, aspect rezultat prin suprapunerea datelor transmise de organele abilitate (Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea) cu datele de evidență tehnico-operativă și fiscală”. Altfel spus, procesele verbale cu sancțiunile aplicate de polițiști nu se regăseau în primării.
O altă problemă a fost la taxa de salubrizare aplicată de multe primării. „Nu au fost calculate și/sau înregistrate și urmărite spre încasare taxele speciale aprobate prin hotărâri ale consiliului local pentru prestarea unor servicii publice (taxă salubrizare), astfel încât aceste activități nu s-au desfășurat pe baza principiilor de eficiență, cheltuielile de funcționare efectuate nefiind acoperite din veniturile încasate”, arată raportul Curții de Conturi.
Inspectorii Camerei de Conturi arată că unul dintre motivele pentru aceste probleme este implementarea nesatisfăcătoare a programelor asistate pe calculator privind evidența și urmărirea încasării veniturilor aferente bugetului local iar, în unele cazuri, asemenea aplicații lipsesc cu desăvârșire sau nu sunt utilizate la nivelul potențialului real. „Există încă unele unități administrativ-teritoriale unde situațiile fiscale sunt întocmite manual, generând un risc ridicat de erori de calcul și de evidență; nu se aplică deloc, sau cu mare greutate și doar parțial, măsurile de executare silită pentru încasarea obligațiilor bugetare restante, în condițiile în care gradul de conformare voluntară a scăzut de la an la an iar, în unele cazuri, volumul sumelor restante a ajuns sau chiar depășește bugetul anual al unității administrativ-teritoriale”, precizează raportul.
