A dormi puțin nu are doar implicații grave asupra sănătății, ci și asupra funcționării genelor și poate reduce speranța de viață. Este ceea ce avertizează cercetători în tulburările de somn care au participat la Madrid la un simpozion asupra acestei patologii, organizat de Fundația Ramón Areces de la Instituto de Investigaciones del SueÅ„o (IIS), relatează EFE.
Diego GarcÃa-Borreguero, directorul ISS și responsabil al studiului, a explicat că studiile asupra tulburărilor de somn au început de abia în deceniul ’70. De-a lungul timpului tot mai multe studii au relevat importanța odihnei și mai ales consecințele grave pe care le are lipsa somnului asupra sănătății. „Tulburările de somn sunt un factor de risc care provoacă tot felul de afecțiuni precum obezitatea morbidă, diabet, boli neurologice sau imunologice, printre altele”, este de părere Diego GarcÃa-Borreguero. Prevalența tulburărilor de somn este foarte ridicată în țările occidentale, a avertizat el. „Noile obiceiuri de viață ale societății moderne reduc timpul de odihnă al persoanelor iar acest deficit cronic de somn afectează un procent foarte mare de populație” a subliniat expertul.
La rândul său, cercetătorul Paul Franken, de la Center for Integrative Genomics din cadrul Universității Lausanne (Elveția), a subliniat că este esențial să se arate cât de important este să ne odihnim corect și să se determine factorii implicați în acest proces și de ce variază de la un individ la altul. „Unii funcționează perfect cu patru ore de somn, în timp ce alții au nevoie de nouă ore”, a explicat el.
Potrivit lui Franken, nevoia de a petrece o treime din viață dormind are o bază biologică, iar această odihnă atunci când se realizează corect nu va avea consecințe asupra genelor noastre. În opinia lui, a dormi jumătate din cât este necesar poate duce la alterarea a până la 80 % a așa numitului transcriptom. (Transcriptomul reprezintă setul de transcripte, molecule de ARN codante sau necodante, produse într-o celulă într-un anumit moment al vieții; el reflectă genele care sunt exprimate în acel moment și, de obicei, este variabil). Acest lucru demonstrează că „efectele unui somn insuficient asupra sistemului nostru genetic sunt mai mari decât se credea”, a subliniat expertul elvețian.
Dennis Rosen, cercetător la Harvard Medical School și pediatru la Spitalul de Copii din Boston (SUA), a subliniat la rândul său importanța de a recunoaște și a trata cât mai repede tulburările de somn la copii și adolescenți „deoarece există tot mai multe evidențe că lipsa somnului are consecințe care îi va afecta și la viața adultă”. „Somnul corect al copiilor ar trebui să fi o chestiune de sănătate publică și din păcate nu este, nici pentru părinți nici pentru pediatri, deși consecințele pot fi foarte grave și provoca obezitate, afecțiuni metabolice și un risc mai mare de a suferi boli psihice, sau predispoziție spre abuz de alcool și droguri la vârsta adultă”, a explicat pediatrul american.
