Elevii claselor a XII-a și a XI-a de la profilul științe sociale, de la Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” din Focșani, au organizat, la finalul săptămânii trecute, o activitate in memoriam regelui Mihai I de România, prin care au omagiat personalitatea acestuia și rolul său marcant în istoria românilor și a României. Momentul elevilor a vrut să scoată în evidență un capitol de istorie a României și anume monarhia, mai ales că liceul Cotea este singura instituție de învățământ din județ unde se studiază un curs opțional de istorie a monarhiei.
Activitatea a început cu un moment de reculegere dat fiind faptul că eram în perioada de doliu național pentru cel care a fost ultimul rege al României, ultimul reprezentant al dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul României. Întreaga acțiune a avut loc în laboratorul de istorie, printre tablourile suveranilor țării, cu stema și steagul regal. Astfel, învățăcei în ale istorie, elevii s-au străduit să redea cât mai fidel o pagină importantă din istoria noastră. Au început cu nașterea și copilăria regelui, urcarea pe tron sub regență, abdicarea, revenirea pe tron. Lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost subiectul unde elevii au scos în evidență care a fost rolul regelui Mihai, cum a fost desfășurarea evenimentelor, apoi actul abdicării forțate. Nici personalitatea și locul său în istoria țării nu au fost uitate de tineri. În prezența profesorilor, a conducerii liceului și oaspeților Cătălin Mocanu, inspector de specialitate la Inspectoratul Școlar Vrancea, și Ionuț Iliescu, șef de secție la Muzeul de istorie, elevii au vrut și au și reușit să prezinte o lecție de istorie în mod profesionist din care adevărul să rezulte singur.
„Mă bucur că m-ați invitat și că am posibilitatea să fiu alături de dumneavoastră în această minunată activitate de evocarea a personalității Regelui Mihai, pentru care vă felicit. Din câte știu eu este o acțiune singulară în oraș în aceste zile, totuși triste, de evocare post mortem a celui care a fost ultimul suveran al României. După cum ați relevat și dumneavoastră, destinul acestui rege a fost unul tragic fiind jalonat de niște evenimente petrecute în tot cursul secolului XX, instaurarea comunismului, odată cu nașterea regelui în anii 1920, în Rusia, extrema dreaptă care făcea ravagii în Europa apuseană, având ca un corolar ascensiunea nazismului la putere în 1933, declanșarea celui de al II-lea Război Mondial, încheierea războiului și instalarea comunismului în Europa de Răsărit. Oricâte discuții și analize am face, tot vor apărea reacții contrafactuale, ce ar fi fost dacă… După cum știți, istoria nu poate opera cu dacă și cu poate. Cred că mai mult nu putea face și nici România nu putea obține în anii de grație 1944-1945, până în 1947. Personal, cred cu tărie că plecarea regelui Mihai, abdicarea sa la sfârșitul anului 1947, a fost un act, dacă nu necesar, destul de important, în sensul că a scutit România de alte tragedii care se suprapuneau războiului. Încă o dată vă felicit și îi felicit și pe colegii mei pentru această frumoasă acțiune și dacă tot ați parcurs acest curs de istorie a monarhiei în România, vă spun că sunteți singurul liceu din județul Vrancea care are un asemenea curs opțional”, le-a spus inspectorul Cătălin Mocanu.
Cuvinte de laudă la adresa tinerilor a avut și Ionuț Iliescu, de la Muzeul de istorie, care le-a spus că regele își face prezența simțită și astăzi în județul Vrancea, prin contribuțiile casei regale, mai ales în urma cutremurului din 1940, care a distrus orașul Panciu. „Ne place, nu ne place, monarhia, trebuie să recunoaștem că reprezintă o parte din istoria noastră națională, apoi trebuie să recunoaștem faptul că monarhiei îi datorăm independența României, integritatea sa teritorială, având ca model ceea ce s-a numit în istorie, România Mare și trebuie să îi mulțumim pentru prestigiul internațional de care ne bucurăm în prezent”, a spus Ionuț Iliescu.
Monarhia în România, o pagină care trebuie știută
Deși din manualele de istorie, din timpul comunismului, au lipsit mereu datele istorice cu privirea la rolul și contribuția regilor României, dar mai cu seamă a Regelui Mihai, acestea trebuie cunoscute. Profesorii Ionică Săcăluș și Gheorghe Vlăjie, cei care au coordonat, alături de directorul Remus Paraschiv, activitatea dedicată comemorării regelui Mihai, au ținut să întărească elevilor și nu numai contribuțiile aduse de monarhie României.„Ce a fost mai grav în perioada comunistă a fost discreditarea monarhiei. Manualele de istorie prezentau într-o lumină falsă poziția monarhiei în istoria românilor. Multe generații din perioada comunistă, stalinistă, au fost alterate, intoxicate cu tot felul de minciuni despre monarhie. Ce a urmat după anii 1990, lăsăm istoria, oamenii de știință să clarifice în mod clar, poziția monarhiei și atitudinea autorităților după revoluție față de această instituție. Noi trebuie să manifestăm respect pentru această instituție, realizările pe care le-a făcut în istorie și să manifestăm recunoștință față de cei care au făcut sacrificii pentru realizarea României Moderne”, a spus Ionică Săcăluș.
Profesorul Gheorghe Vlăjie a vorbit și despre regele Mihai, așa cum l-a cunoscut în anul 2004, când a vizitat Mausoleul de la Mărășești, alături de regina Ana. „Am avut șansa să îl cunosc personal pe rege, în momentul în care în 2004 l-am condus să viziteze mausoleul de la Mărășești, împreună cu regina Ana. Am încercat o emoție la gândul că îi voi prezenta mausoleului regelui României. Evident, știam tot ce poate ști un istoric despre rege, despre personalitatea sa, despre familia sa. L-am întâlnit și l-am condus ulterior conform cerințelor solicitate de protocolul Casei Regale. Un personaj extrem de decent, un personaj care în ciuda tragismului vieții lui, începând de la naștere, inclusiv problemele de vorbire, puteai recunoaște educația regală, se cunoștea aura de demnitate, se cunoștea o mare preocupare pentru istoria românilor și pentru contribuția regilor României la ceea ce însemna realizarea României Mari. S-a arătat interesat să vadă tot mausoleul, a urcat până în cupolă. Se vedeau pe el patriotismul și devotamentul de rege al României”, a spus Gheorghe Vlăjie. Profesorul Vlăjie a recomandat la final să ne aplecăm cu toții asupra adevărului istoric, să îl reconsiderăm pe Mihai ca pe un suveran complet diferit de tatăl său, Carol al-II-lea și să îl așezăm alături de Carol I și de Ferdinand, adică de cei care sunt într-adevăr făuritori ai României. Trebuie spus că elevii Lavinia Stanca, Lavinia Bocîrlău, Ionelia Hîrșu, Andreea Milea, Elena Borghină și Iuliana Luca au prezentat pe rând evenimentele marcante din viața suveranului, care la numai 23 de ani a avut curajul să înfăptuiască o lovitură de stat, care a scurtat un război. Nu numai actul de voință al regelui este important ci consecințele actului de la 23 august. Gestul României de a ieși din război împotriva Națiunilor Unite și a intra în război împotriva Germaniei naziste, revenirea nord-vestului Transilvaniei în componența României, care a fost cea mai dureroasă dintre pierderile din 1940, îi este datorată în bună măsură. Regele Mihai trebuie omagiat pentru aceasta și pentru întreaga sa contribuție la istoria României, au subliniat tinerii elevi.
