În timp ce astăzi există mai degrabă obișnuința de a afișa zâmbete sincere în fotografii, cele de odinioară nu par să afișeze decât mine disperat de neutre. Această diferență de atitudine se explică printr-o constrângere tehnică, scrie Direct Matin. Când a apărut arta fotografiei în secolul al XIX-lea, aparatele din acea epocă, foarte rudimentare, necesitau un timp de expunere substanțial pentru a capta lumina. Pentru a apărea cu claritate în poză, subiecții erau constrânși să rămână nemișcați pentru o lungă perioadă de timp.
Opt ore, de exemplu, au fost necesare pentru a face prima fotografie din istorie, realizată în 1826. Această fotografie reprezintă a aripă din proprietatea pionierului fotografiei, francezul Joseph Nicéphore Niépce. Treisprezece ani mai târziu, fotograful Louis Daguerre a reușit să reducă acest timp la aproximativ cincisprezece minute, dar tot era dificil de menținut un zâmbet spontan o perioadă atât de lungă de timp.
