Sute de vrânceni se luptă cu kilogramele în plus care, de cele mai multe ori, sunt asociate cu diverse afecțiuni. În evidențele medicilor de familie din județ sunt înregistrate peste două mii de persoane ce suferă de obezitate. Anul trecut, la nivelul județului Vrancea au fost diagnosticate cu obezitate peste 400 de persoane. Potrivit unor statistici, 23,8% dintre locuitorii din zona Moldovei suferă de obezitate, iar 33,4% dintre aceștia sunt supraponderali. Un studiu epidemiologic, numit „Obezitatea în România”, ale cărui rezultate au fost făcute publice la începutul acestei luni, arată că peste 20% dintre români, cu vârsta peste 18 ani, suferă de obezitate. Studiul relevă că rata cea mai mare a obezității se înregistrează în Moldova, unde procentul este de 23,8%, urmată de Oltenia și Muntenia, unde prevalența obezității este de 21,3%, apoi de Banat, Crișana și Transilvania, unde procentul obezității este 18,8%. În ceea ce privește rata supraponderii, tot în Moldova este și procentul cel mai mare de persoane cu supragreutate – 33,4%, media pe țară fiind de 31,1%.
Potrivit statisticii realizate de medicii din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vrancea, anul trecut, cele mai multe cazuri de obezitate au fost diagnosticate în mediul rural, 281, iar în orașe au fost 165 de cazuri noi. Din nefericire, anul trecut, aproximativ 50 de copii, cu vârste între 1 și 14 ani, au fost diagnosticați cu obezitate. 31 sunt fete cu vârste între 1 și 14 ani, iar 18 băieți. Din total, 44 de copii provin din mediul rural, iar cinci din mediul urban.
Obezitatea, o problemă de sănătate publică
Obezitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în lumea modernă. Riscurile legate de prezența obezității sunt multiple, afectând, practic, toate sistemele organismului. Obezitatea crește riscul de diverse afecțiuni, în special boli de inimă, diabet de tip II, apnee obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer, osteoartrită și astm. În cele mai multe cazuri, obezitatea este provocată de o combinație dintre un consum excesiv de calorii, lipsa activității fizice și o predispoziție genetică.
Specialiștii din cadrul DSP Vrancea spun că cei mici consumă prea multă grăsime animală (unt, smântână, untură), mai ales sub formă „ascunsă”, în mezeluri, prăjituri, produse de patiserie, dar și dulciuri, sucuri ori mâncăruri de tip fast food. Åži stilul de viață sedentar contribuie la îngrășarea copiilor, ei petrecând prea mult timp în casă, în fața televizorului sau a computerului, în defavoarea activităților fizice în aer liber.
Obezitatea la copii, efecte grave pe viitor
Din păcate, obezitatea la copii poate avea efecte grave asupra dezvoltării lor fizice și psihice ulterioare. „Obezitatea poate avea ca și cauze factori genetici, dar cel mai frecvent ea este determinată de obiceiurile alimentare din familie: timpul dedicat meselor, cantitatea și calitatea alimentelor, ritmul masticației. Există tabele în funcție de înălțime, greutate, vârstă, sex, pe baza cărora se poate determina exact dacă un copil este obez sau nu. Există multiple complicații ale obezității, cum ar fi: complicațiile psiho-sociale: afectarea conștiinței de sine, sentimente de inferioritate și respingere din partea colectivității, frustrare, depresie; complicații respiratorii, cum ar fi respirația mai dificilă; complicații locomotorii: picior plat, genunchi în forma de X, accentuarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale, dureri articulare; complicații metabolice: tulburări de transformare în organism a grăsimilor și glucidelor; complicații cardiovasculare: hipertensiune arterială, arterioscleroză, cardiopatie ischemică”, spun specialiștii DSP.
Alimentația sănătoasă și mișcarea, remedii împotriva obezității
Pentru a preveni obezitatea atât la copii cât și la adulți, specialiștii fac o serie de recomandări. „La pregătirea mâncărurilor să se prefere fierberea, coacerea, pregătirea în cuptor sau la grătar. Să se țină cont de preferințele culinare ale copiilor. Obiceiurile alimentare se vor schimba treptat, nu brusc. Alimentația sănătoasă să fie adoptată de întreaga familie. În cantitatea cea mai mare să se consume cereale integrale, legume, fructe, lapte și derivate din lapte degresat. Se recomandă în special carne de pește și pui fără piele. Ouăle se consumă în cantitate de 2-3 pe săptămână. Grăsimile consumate să fie mai ales sub formă de uleiuri vegetale. Băuturile să fie ceaiuri de plante, apă plată, sucuri naturale de fructe. Cele două gustări zilnice să fie reprezentate de fructe, legume sau lactate degresate”, spun specialiștii DSP.
În unele cazuri, se pot lua medicamente împotriva obezității, pentru a diminua apetitul sau a bloca acumularea grăsimii, împreună cu o dietă potrivită. În cazul în care dieta, activitatea fizică și medicamentația nu sunt eficiente, se poate apela la un balon gastric pentru scăderea în greutate, sau la operație pentru a reduce volumul stomacului și/sau lungimea intestinelor, ducând, astfel, la instalarea mai rapidă a stării de sațietate și la o capacitate redusă de absorbție a substanțelor nutritive din alimentație. Însă, astfel de operații nu se efectuează în Vrancea.
Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, obezitatea în Europa a atins cote alarmante. În ultimele două decenii, numărul persoanelor care suferă de această afecțiune s-a triplat. Specialiștii OMS spun că obezitatea este responsabilă de 80% din cazurile de diabet zaharat de tip II, de 35% din cazurile de afecțiuni cardiovasculare și de 50% din cazurile de hipertensiune arterială. De asemenea, specialiștii estimează că obezitatea și bolile asociate acesteia reprezintă 7% din costurile asistenței medicale în Uniunea Europeană.
