Usturoiul (Allium sativum), o plantă comestibilă, utilizată ca aliment și condiment de mii de ani, este recunoscut și pentru calitățile sale curative. Usturoiul sălbatic este răspândit pe tot continentul european, precum și pe țărmul Mediteranei. Unii istorici cred că a fost cultivat inițial în Asia Centrală, în timp ce alții cred că a fost, mai întâi, răspândit în Iran și Pakistan. Oricum, specialiștii susțin că este foarte probabil ca să fi fost consumat de multe culturi cu mult înainte de a fi cultivat. În medicina populară este considerat, alături de ceapă, un adevărat medicament, datorită conținutului bogat de vitamine și substanțe minerale.
Usturoiul conține alicină, o substanță fără miros, care prin presare și măcinare produce mirosul specific de usturoi. Pătrunjelul și boabele de cafea sunt cele mai bune remedii contra mirosului. Alicina este mecanismul de apărare al usturoiului împotriva atacului dăunătorilor și un antibiotic natural, principala sursă de beneficii naturale asupra sănătății umane. Alicina este distrusă atunci când usturoiul este gătit sau ținut în oțet. Conține, de asemenea, minerale precum: magneziu, calciu, fosfor, iod, selenium, zinc, acid silicic, dar și vitaminele A, B1 și B2.
Elementele chimice pe care le conține usturoiul întăresc sistemul imunitar, subțiază sângele favorizând circulația și împiedicând formarea cheagurilor de sânge, întârzie îmbătrânirea organismului. Usturoiul este un agent anticancerigen și un medicament împotriva colesterolului, un puternic antibiotic natural cunoscut sub formă de aliment pur, eficient împotriva streptococilor, un aliment adjuvant în diabet, reîntinerind ficatul. Este un leac alimentar biblic pentru bolile de stomac, un puternic ajutor în constipație, un leac alimentar excepțional de eficient în problemele nasului și gâtului și ajută mult în problemele aparatului genital feminin.
Un studiu recent despre efectele usturoiului asupra sănătății sugerează că reduce cu aproape jumătate riscul cancerului de plămâni, mai ales consumat proaspăt. Un studiu, realizat de Washington State University sublinia că o substanță chimică din usturoi este mult mai eficientă în combaterea toxiinfecțiilor alimentare decât două dintre cele mai utilizate antibiotice. În comparație cu două antibiotice mult uzitate — eritromicină și ciprofloxacin — sulfura de dialil, care se găsește în usturoi, este nu doar mai puternică, ci și acționează într-un timp mult mai scurt.
Un alt studiu, realizat de oamenii de știință de la Universitatea din Australia de Sud a sugerat că usturoiul ar putea reduce riscul de apariție a tumorilor intestinale cu aproximativ o treime. O nouă cercetare, realizată de oamenii de știință din China, sugerează că indivizii care consumă usturoi crud de două ori pe săptămână își înjumătățesc riscul de a suferi de cancer de plămâni.
Usturoiul are o lungă tradiție ca medicament. În Egiptul antic și în timpul romanilor, usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit că efectul usturoiului, în combinație cu mierea de albine sau alte produse naturale, este benefic în prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburărilor digestive, sau a pneumopatiilor. Egiptenii îl recomandau la gătit, deoarece dădea energie, grecii antici spuneau că vindecă infecțiile și chiar îl foloseau în tratarea leprei, dar l-au folosit și ca modalitate de plată a sclavilor. A fost descoperit și în mormântul lui Tutankamon. Romanii îl dădeau soldaților și marinarilor pentru a le crește rezistența. Pe de altă parte, este destul de probabil ca oamenii preistorici să fi consumat și ei usturoi și chiar să-l fi păstrat pentru iarnă, având în vedere că se conservă bine și nu are nevoie de sare sau îngrijire specială pentru a nu se strica de-a lungul lunilor grele de iarnă.
În China, usturoiul a fost acceptat în jurul anului 2.700 î.Hr., când a început să fie utilizat pentru a da gust mâncării. Mai târziu, el a fost folosit și pentru conservarea alimentelor, pentru ca apoi, în jurul anului 200, el să fie înscris în topul celor 300 de plante cultivate pe acest teritoriu. Abia în 1858, omul de știință francez Louis Pasteur a descoperit că usturoiul omoară bacteriile iar, în 1983, Sidney Belman, de la clinica Universității New York, dovedea puterea sa antitumorală.
În 1990, nu mai puțin de 150 de cercetători științifici și responsabili guvernamentali s-au reunit, la Washington, pentru a asista la primul congres mondial pe tema binefacerilor curative ale usturoiului. De atunci, mai multe studii medicale au încercat să descopere secretele medicinale ale usturoiului. Astăzi, usturoiul a devenit un fel de panaceu universal.
ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL
