Orice soi de struguri am alege beneficiile sunt nenumărate. Numiți ”fructul zeilor”, din cele mai vechi timpuri și până în prezent, strugurii au ocupat un loc important în alimentația omului și în vechile tratamente medicale.
Vița de vie (Vitis vinifera L.) este o specie de plante din familia Vitaceae, originară din regiunea mediteraneană, Europa Centrală și sud-vestul Asiei, din Maroc și Spania până în sudul Germaniei și în nordul Iranului. Vița de vie cu struguri albi este originară din Europa. Vița de vie este atestată pe teritoriul țării noastre încă din antichitate. Numărul exact de soiuri nu este cunoscut cu certitudine încă, însă se estimează aproximativ 60.
Fructele, numite struguri, sunt formate din boabe mici care cresc pe un ciorchine, de culori diferite atunci când sunt coapte, în funcție de soi. Au fost dezvoltate și varietăți de struguri fără sâmburi, pentru a atrage consumatorii, însă cercetări recente au arătat că multe dintre proprietățile vindecătoare ale strugurilor provin chiar de la sâmburi. Strugurii sălbatici au fost recoltați de cultivatori și fermieri, de mii de ani, atât pentru proprietățile lor medicinale, cât și pentru cele nutriționale.
Analizele biochimice complexe au dovedit că în pulpa bobului de strugure, dar mai ales în coajă și în semințe, se găsesc aproape toate vitaminele, în cantități mai mari fiind vitamina C, B1, B2, B3, B5, B6, B9, vitaminele D, K, E și F. Totodată, din bobul de strugure nu lipsesc cloruri, fosfați, ioduri de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cupru, zinc, fier și seleniu, alături de aminoacizi, quercitine, acid malic, tartic și coenzima Q10. De asemenea, are un conținut bogat în apă (81%), datorită căruia strugurii participă considerabil la menținerea unei bune hidratări a corpului și implicit a pielii.
Pentru a avea efectele terapeutice scontate, strugurii trebuie consumați cu tot cu coajă, care, din punct de vedere medicinal, reprezintă cea mai activă parte a strugurilor. În ea, se găsesc taninurile, substanțe cu efecte astringent, cicatrizante și antiseptic asupra pielii. Sâmburii și coaja strugurilor (mai ales cei roșii) conțin resveratrol, quercitină și pterostilben, antioxidanți. Datorită acestei compoziții complexe, strugurii mențin sănătatea ficatului, fiind un remediu împotriva litiazei biliare, benefic pentru sănătatea rinichiului, scăzând aciditatea urinei.
Strugurele este, de asemenea, un fortifiant al inimii, al vaselor de sânge, dar și al plămânilor, având efect antiasmatic. Datorită polifenolilor, strugurii negri protejează inima și previn formarea cheagurilor de sânge, reducând astfel și riscul de infarct și de accident vascular cerebral. Strugurii roșii previn apariția aterosclerozei.
Strugurii fac parte din categoria celor mai energetice fructe, având un aport de 72 kcal/100g, aproape cât smochinele, dar mai puțin decât bananele. Conținutul bogat în glucide este foarte bine asimilat de organism, mulțumită prezenței vitaminei B, ceea ce duce la o funcționare corectă a sistemului muscular și nervos. Strugurii sunt, așadar, un furnizor important de tonus, având mari adepți printre copii și sportivi. Consumul zilnic de struguri poate preveni degradarea memoriei, reducând riscul de a face demență, inclusiv Alzheimer.
Totodată, consumul de struguri are un efect anticancerigen datorită conținutului în procianidine. Procianidinele tip B, dar mai ales compușii cu fosfor ai acestora, prezenți în strugurele alb, au un efect deosebit de puternic asupra întăririi capacității de luptă a organismului cu factorii toxici externi. Tratează guta, favorizând eliminarea acidului uric, cel care împiedică funcționarea normală a articulațiilor. În acest scop, recomandate sunt soiurile de culoare verde și galbenă. De asemenea, reglează tensiunea arterială și depunerile de grăsimi, crescând totodată rezistența oaselor, facilitând astfel și echilibrul hidroelectricității organismului și favorizând creșterea la vârsta copilăriei.
Strugurii sunt foarte bogați în fibre și minerale, drept pentru care sunt un veritabil laxativ, mai ales cei negri. Grăbesc eliminarea produșilor incomplet metabolizați ce pot deveni toxici pentru organism, au efect diuretic, drenând lichidele ce conțin toxine din organism, au efect antiinflamator asupra articulațiilor, reglează temperatura corporală, fiind chiar și un bun antifebril.
Consumul regulat de struguri negri previne apariția leziunilor retiniene și a degenerescenței maculare. Aceasta datorită aportului de resveratrol, unul dintre cei mai puternici antioxidanți naturali cunoscuți, dar și de picnogenol — al doilea antioxidant exogen ca forță, precum și conținutului de licopen, luteină, dar și de bioflavonoide. S-a mai constatat că mirosul și gustul, vederea și auzul se îmbunătățesc semnificativ după o cură cu struguri.
Prin toate aceste efecte, strugurii sunt considerați un eficient medicament natural, atât în profilaxii și tratamentul a 85 de boli, fără a mai pune la socoteală efectul antiinfecțios împotriva a zeci de germeni patogeni. Datorită acestor calități de medicament universal, consumul regulat de struguri poate crește considerabil speranța de viață. Pe lângă toate aceste aspecte, recent au fost descoperite unele noi, care fac din strugure un real remediu împotriva îmbătrânirii. Strugurele este unul dintre fructele cele mai bogate în substanțe sănătoase, multe dintre acestea acționând asupra mecanismelor de încetinire a îmbătrânirii. Substanțele din bobul de strugure alb, cum ar fi unii derivați heteroci clici ai unor aminoacizi, pot ajuta o mare parte din celule să nu se uzeze.
Când vine vorba de îngrijirile antirid, strugurii sunt bine poziționați în ierarhia ingredientelor. Semințele lor sunt foarte eficace împotriva îmbătrânirii și luptă împotriva radicalilor liberi, fiind foarte folosiți în lumea cosmeticelor. În plus, vitamina PP, prezentă în struguri, este excelentă pentru ten și pentru prelungirea bronzului. Substanțele din struguri, în special din cei roșii și negri, pot combate eficient infecțiile virale și au efect antibacterian. Extractul din sâmburii de struguri roșii apără organismul de radiații, prelungește viața organismului, fiind un veritabil elixir al tinereții. Substanțe precum quercitina și elagenina din coaja strugurilor au un puternic efect antitumoral. Consumul a peste un kilogram de struguri pe zi previne metastaza.
Strugurii mai sunt buni și sub formă de must. Mustul vitaminizează și remineralizează. Are o mare valoare energetică. De aceea, e foarte indicat în alimentația organismelor tinere, a celor care fac eforturi fizice mari, dar și pentru persoanele de vârsta a treia. Ca acțiune fitoterapeutică, mustul are efect laxativ și diuretic. Compoziția chimică a mustului a făcut ca acesta să fie supranumit și ”laptele vegetal”, datorită aportului nutritiv. Pentru beneficii terapeutice maxime, se folosește mustul foarte proaspăt (nefermentat), din care se bea minimum un litru pe zi.
Seva de primăvară obținută prin colectarea sucului din coardele viței tăiate proaspăt se poate utiliza contra litiazelor urinare și biliare și ca soluție pentru îngrijirea ochilor. Uleiul din sâmburi de struguri este recomandat în afecțiunile cardiovasculare.
Contraindicații: Dieta cu struguri nu este indicată pentru persoanele care suferă de diabet, probleme renale grave, hipertensiune, retenție de apă, colită și diaree cronică.
ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL
