Noua lege a vinului va fi discutată la Jariștea unde va avea loc ședința Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a Camerei Deputaților. Lucrările ședinței la care au fost invitați să participe reprezentanți ai viticultorilor vrânceni vor avea loc în Căminul Cultural din comună, marți, 8 iulie, la ora 10.00. Pe ordinea de zi a ședinței se află o dezbatere asupra proiectului Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole la care au fost invitați să participe producătorii agricoli diun țară. La ședință vor participa reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Prefecturii, Consiliului Județean, dar și reprezentanți ai producătorilor de vin din județ și țară.
Situația de la Vrancea este una specială deoarece aici sunt peste 18 mii de mici proprietari de vie, care dețin 14 mii hectare de teren. Este singura podgorie din țară cu un număr atât de mare de producători de struguri de vin. Acești producători nu au însă și capitalul financiar necesar desfășurării activității, după ce marea majoritate abia și-au recuperat viile confiscate în perioada regimului comunist. În plus, actualul regim fiscal, deși îi monitorizează foarte strâns pe producătorii de vinuri, nu le dă voie să vândă vinul din crame decât dacă sunt autorizați fiscal ca mici producători. În această situație, majoritatea micilor producători preferă să își vândă vinul la negru, ocolind sistemul de taxe și impozite.
Noua lege vrea să ofere mai multă importanță producătorilor de vinuri prin reprezentarea în Consiliul Regiunilor Viticole de la Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV). Vor fi câte un membru pentru fiecare din regiunile viticole Crișana și Maramureș, Banat, Podișul Transilvaniei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării și Nisipurile și alte Terenuri favorabile din sudul țării și câte doi membri pentru fiecare dintre regiunile viticole Dealurile Moldovei și Dealurile Munteniei și Olteniei. Unul dintre obiectivele asumate este creșterea suprafețelor apte să producă vin cu denumire de origine controlată de la 16 mii hectare la cel puțin 30 mii hectare și creștere producției de vin la circa 8 milioane hectolitri anual. Cea mai mare creștere ar urma să fie la vinurile cu denumire de origine controlată care, de la 12% din totalul producției de vin, este estimată să crească la circa 30%. De asemenea, ponderea vinurilor cu indicație geografică protejată ar urma să crească de la circa 20% la 30%.
În schimb, ar urma să scadă ponderea vinurilor fără denumire de origine protejată și fără indicație geografică protejată, cu denumire de soi, de la circa 68% la 40%. Ori, acest lucru îi afectează pe viticultori vrânceni. Până acum, majoritatea celor peste 18 mii de mici proprietari de vie vindeau struguri procesatorilor în baza carnetelor de viticultor, introduse în ultimii ani. Noua procedură ar introduce o verificare de către inspectorii ONVPV a vinurilor fără DOC și IG dar cu denumire de soi.
