Preoții au contabilizat sfintele moaște din bisericile de pe raza județului Vrancea, statistica fiind trimisă la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis „inventarierea” tuturor moaștelor pentru a se ști cu exactitate care au documente de proveniență și de autenticitate și care nu.
Preotul Valeriu Balica, protoiereu la Protoieria Focșani I, a declarat că sunt credincioși, ba chiar și preoți, care vor aibă sfinte moaște nu numai în biserică, ci și acasă. Potrivit acestuia, sfintele moaște sunt „odoarele bisericii”, sunt bucăți din trupurile sfinților, care au fost binecuvântați cu „nimbul sfințeniei și cu împărăția lui Dumnezeu”. „Cel puțin în ultima perioadă, se constată o denaturare a fenomenului. Aceste moaște fac parte din evlavia Bisericii Creștine. Se fac pelerinaje la sfintele moaște, după ’90 au venit în procesiune călugări de la Athos, cu capul Sfântului Andrei de exemplu, la Galați și la Iași. Datorită evlaviei, care câteodată se poate transforma și în bigotism, credincioși, chiar și preoți, caută să aibă sfinte moaște nu doar în biserică, ci chiar și acasă, ceea ce-i total nelalocul lui. Observând acest fenoment că a degenerat, Sfântul Sinod, Prea Fericitul Patriarh, au luat hotărârea la începutul acestui an de a avea o evidență clară a sfintelor moaște din toată Patriarhia Română. Åži anume: să se știe ce biserică deține sfinte moaște, ale cui sunt, dacă au sau nu un document de proveniență, de autenticitate”, a afirmat preotul.
Acesta a adăugat că unele moaște s-ar putea să nu fie chiar moaște. „Nu este exclus ca sfintele moaște să nu fie toate sfinte moaște. Pentru că nu toți sfinții sunt canonizați, nu toate sfintele moaște joacă rolul de sfinte moaște. De aceea, eu privesc această inițiativă cu toată deschiderea. Sper ca ea să se finalizeze foarte bine și foarte repede, în așa fel încât să știm cum stăm și la acest capitol. Datorită acestei denaturări de situație, mulți au luat în derâdere, mergând până acolo încât să-și bată joc de sfintele moaște, datorită faptului că noi nu am știut să gestionăm așa cum trebuie și să avem grijă așa cum trebuie de sfintele moaște”, a adăugat părintele Valeriu Balica.
Moaștele donate de mitropoliții greci au documente de autenticitate, însă au fost și cazuri în care preoții le-au obținut pe alte căi. Sfintele moaște sunt păstrate la suprafață, pentru ca toți credincioșii să se poată închina la ele. „Sunt pentru a fi scoase la închinăciune, pentru a fi scoase în procesiuni la vreme de război, la vreme de secetă și la alte necazuri care se abat asupra poporului. Cu binecuvântarea Sfântului Sinod sau a conducerii unei biserici un osișor, o părticită din moaștele unui sfânt poate fi dată sau donată unei alte biserici, mă refer între Biserica Greacă și cea Română, între Biserica Ierusalimului și Biserica Rusă. De asemenea, sunt mitropoliți, în special greci, care au donat și unor preoți, pentru bisericile lor anumite fragmente din moaște. Dar acelea au un document, un certificat de autenticitate. În schimb, pe lângă acest lucru, au mers și preoți de-ai noștri de prin diferite locuri și luând o poziție mai umilă, au căpătat și ei câte o bucățică de sfinte moaște, care pot fi sfinte moaște sau nu. Încă o dată salut inițiativa aceasta și sper să se finalizeze așa cum trebuie ca să punem la punct această situație cu sfintele moaște”, a adăugat preotul.
În Protopopiatul I Focșani, doar patru biserici dețin moaște sfinte, care au certificate de autenticitate. „Am doar patru cazuri de preoți care au sfinte moaște și din câte știu au certificate de autentificare a acestor sfinte moaște. Am raportat deja la Episcopie ce am primit de la preoți. Sfintele moaște trebuie ținute în biserică într-o raclă specială, în fața iconostasului spre închinare ori în altă parte, unde trebuie să se scrie numele sfintelor moaște, de unde au provenit ele. De regulă, dacă este un fragment de os se așează în ceară curată, spre păstrare, cu o sticlă deasupra, nu oricum”, a afirmat protoiereul.
În Protopopiatul II Focșani, unde protoiereu este preotul Oscar Dumitru Frunză, din 103 parohii și 8 mănăstiri, în 9 sunt moaște care nu au acte de autenticitate. Părintele dă însă asigurări că moaștele sunt reale. „Au fost frecvente pelerinajele în ultimul timp, în locuri cu încărcătură sfântă. Cei de acolo au oferit în dar moaște, dar nu și documente. Dar ele sunt reale. Se face evidența moaștelor pentru a nu fi confuzii sau surprize. Este o formalitate”, a afirmat părintele Oscar Dumitru Frunză. Preotul a precizat că sfintele moaște fac parte din cultul oficial al bisericii, iar locul lor este în lăcașul de cult, pentru ca oamenii să se roage la ele. Mai există și moaște de martiri, al căror loc nu este însă în biserică.
Pe de altă parte, preotul Florentin Răuță, de la Catedrala Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului și Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Focșani, precizează că „nu există biserică în care să nu se afle sfinte moaște”. „În sfântul altar, în bucățica dreptunghiulară de pânză, care este semnul văzut că preotul într-o parohie este delegat al episcopului locului, se află o bucățică de moaște de mucenici pentru că sfinți cu moaște în biserică sunt foarte mulți și diferiți, sunt cuvioși, sunt drepții, sunt împărați care au devenit sfinți prin sfințenia vieții lor, dar în acea bucată de pânză care se află în fiecare sfânt altar din fiecare biserică de pe întreg cuprinsul lumii creștine, se află doar moaște de sfinți mucenici, sfinți mărturisitori pentru că doar sfinții mucenici sunt aceia care, asemenea lui Hristos, ce s-a jertfit pentru mântuirea întregii lumi, și-au dus credința până la propria jertfă. Doar sfinții mucenici se află în acea bucățică de pânză. Fără sfinte moaște nu poate fi sfințită o biserică. Tocmai de aceea, la sfințirea bisericii, dar și la hirotonia preotului, chiar și la slujba cununiei se cântă acel tropar de o rară frumusețe liturgică sfinților mucenici, care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, rugați-vă Domnului să mântuiască sufletele noastre. Numai mucenicii sunt cei care au primit desăvârșit cununa prin viața lor jertfelnică”, ne-a spus părintele Florentin Răuță.
La PRO TV a fost difuzată luni o știre conform căreia „cazul care a generat verificările impuse de Patriarhie e cel de la mănăstirea Celic Dere din județul Tulcea. Acolo, pelerinii s-au rugat ani buni la niște oase de porci și oi, până în momentul în care Arhiepiscopia a expertizat piesele, a observat că sunt false și a decis să le retragă. În prezent, mănăstirea figurează în catalog drept lăcaș fără moaște”. Conform aceleiași surse, „lista completă a moaștelor autentice va fi publicată într-un ghid al Patriarhiei Române.”
Părintele Oscar Dumitru Frunză crede însă că „este puțin probabil ca oamenii să se fi rugat la oase de animale”.
