Procedura nouă pentru atestarea firmelor care realizează produse tradționale a fost prezentată, ieri, la un seminar organizat la Bacău despre modificările legislative din acest sector. Din Vrancea au participat atât reprezentanți ai firmelor care fie produc, fie sunt interesate să obțină acest atestat, dar și ai instituțiilor din Agricultură. Instruirea a fost realizată de reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care au arătat că noua legislație preia multe elemente prezente în alte țări din Uniunea Europeană. În cadrul discuțiilor și al problemelor practice ridicate de producători, oficialii ministerului au explicat că sunt deschiși propunerilor de modificare, scopul actului normativ fiind doar de a face ordine în această piață unde au apărut multe produse care nu aveau nicio legătură cu tradiția.
Oficialii Ministerului Agriculturii spun că aceste reglementări sunt necesare întrucât în ultimii ani au fost organizate o mulțime de târguri tradiționale, în cadrul cărora se vindeau produse pentru care, în unele cazuri, existau suspiciuni că ar fi fost cumpărate din supermarketuri și, după anumite „retușuri” de ambalare sau etichetare, erau ulterior vândute ca fiind tradiționale, dar la prețuri mult mai mari.
Circuitul documentelor pentru atestatul produselor tradiționale
Noua procedură de atestare a produselor tradiționale este mult mai strictă, cu posibilitatea de inspecție a firmelor producătoare. Directorul Camerei Agricole Vrancea, Neculai Pupăză a arătat că, în județ, consultanța pentru firmele interesate să obțină acest atestat este asigurată de instituția din subordinea administrației județene. „Camera Agricolă va asigura consultanța pentru toți producătorii vrânceni interesați să obțină acest atestat. Vom oferi informații pe site-ul instituției despre procedura care trebuie urmată, documentația necesară și îi vom sprijini în demersurile lor”, a afirmat directorul Pupăză.
Dosarul cu documentația cerută pentru atestare se depune la Direcția Agricolă și, ulterior, este trimisă la Ministerul Agriculturii. În cazul producătorilor care dețin deja produse tradiționale atestate, aceștia trebuie să reia procedura în termen de maxim nouă luni. Reprezentanții Direcției Agricole analizează cererea, caietul de sarcini și verifică la fața locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini. Dacă datele din caietul de sarcini corespund cu realitatea din teren, atunci documentele vor fi trimise la Ministerul Agriculturii pentru înscrierea în Registrul Național al Produselor Tradiționale și este emis documentul denumit „Atestat produs tradițional”. „Este o procedură nouă pentru atestarea produselor tradiționale și îi așteptăm pe cei interesați să vină la Direcția Agricolă pentru obținerea acestui atestat”, a explicat Crin Constantinescu, purtătorul de cuvânt al Direcției Agricole.
„Produsul tradițional trebuie să fie tradițional în sine și să exprime tradiționalitatea”
Regulile pentru atestarea ca produs tradițional sunt mai stricte din acest an. Un ordin comun al MADR, Ministerului Sănătății și Autorității pentru Protecția Consumatorilor stabilește condițiile necesare pe care trebuie să le îndeplinească un produs pentru a primi atestatul de produs tradițional. În primul rând, va fi realizat Registrul național al produselor tradiționale, disponibil pe site-ul Ministerului Agriculturii, iar produsele tradiționale vor fi marcate cu un logo național. „Pentru a figura în RNPT, produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional”, se arată în actul normativ. Acesta precizează că înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiționalitate se datorează „provenienței sau originii sale geografice” sau „aplicării unei inovații tehnologice”. Însă unele precizări din actul normativ nu sunt foarte clare, iar producătorii prezenți la întâlnirea de la Bacău au cerut explicații. Potrivit actului normativ, „produsul tradițional trebuie să fie tradițional în sine și să exprime tradiționalitatea”. Ori, acest lucru nu prea poate fi precizat în caietul de sarcini, mai ales în cazul unor rețeta transmise în familie sau comunități locale și pentru care nu există documente care să ateste vechimea.
O altă noutate este cantitatea de produse tradiționale care poate fi realizată într-o zi. Pentru a asigura calitatea produselor au fost stabilite limite maxime, care nu trebuie depășite de producători, sub sancțiunea pierderii atestatului. „Capacitatea de producție realizată — raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și produselor de panificație tradiționale — care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate”, se arată în actul normativ.
Doar trei producători vrânceni de produse tradiționale
Momentan, în Vrancea sunt autorizate aproape 30 produse tradiționale de către trei producători vrânceni din industria alimentară, potrivit informațiilor de la Ministerul Agriculturii. Însă printre produsele tradiționale nu se regăsesc cașcavalul afumat de Soveja sau păstrăvul afumat de la Lepșa, pe care niciun producător nu a avut curajul și puterea financiară să le înregistreze. Majoritatea produselor tradiționale înregistrate legal din Vrancea sunt realizate de Aurora Com din Odobești. Aurora a obținut certificarea ca produse tradiționale a mai multor sortimente de produse din carne, respectiv costiță, slănină, file, gușă, pastramă afumate tradițional, mușchi, drob de casă, șoric aperitiv. Iar această certificare s-a văzut în profitul obținut și postare pe o nișă a industriei alimentare unde Aurora practic nu are rival. Ulterior, la nivelul județului Vrancea a mai obținut certificarea ca produse tradiționale întreprinderea individuală Mihalache Adrian Cristinel din Adjud, pentru zacuscă de vinete, zacuscă de ciuperci, dulcețuri de vișine, cireșe, căpșuni, nuci verzi, gutui sau sirop de soc. Anul trecut, a intrat pe această piață și societatea Policalita, cu produse precum pastramă pulpă curcan, pastramă porc, cotlet haiducesc, mușchiuleț de porc, cârnați împletiți și pastramă din piept de curcan.
