Curtea de Conturi a României a dat publicității un raport de audit al performanței privind eficiența utilizării resurselor alocate de la bugetul statului pentru îndeplinirea obiectivelor propuse de către MTS, COSR și federațiile sportive naționale. În acest raport reprezentanții Curții de Conturi susțin că managementul instituțiilor care conduc sportul autohton a fost defectuos și ineficient în perioada 2010-2012, situație care a dus la incapacitatea de a atrage surse de finanțare din privat, pe lângă banii primiți de la stat.
Mai mult decât atât, instituția mai sus amintită constată lipsa unei strategii de dezvoltare a sportului românesc, ceea ce conduce la lipsa performanței la toate nivelele. „Din punct de vedere al dezvoltării strategice a sportului, în momentul de față nu există o strategie la nivel național, prin care să fie stabilite obiective clare, realizabile pentru sportul de performanță, sportul de masă și sportul de tineret, strategie care să se refere la o perioadă care să cuprindă mai multe cicluri olimpice sau chiar o strategie pentru următorul ciclu olimpic. Practic, sistemul sportului supraviețuiește de pe o zi pe alta fără a fi trasate direcții de acțiuni care să aibă o finalitate și un rezultat scontat palpabil”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Fosta Autoritate Națională pentru Sport și Tineret (condusă în perioada 2010-2012 rând pe rând de Sorina Plăcintă, Doina Melinte și Carmen Tocală), actualmente Ministerul Tineretului și Sportului, nu s-a preocupat de atragerea de fonduri private, dar nici de colectarea taxelor de pe accize, conform legislației în vigoare. „ANST nu a acționat îndeajuns în ceea ce privește urmărirea realizării de venituri proprii, prin crearea unei baze de date cu persoanele fizice și juridice plătitoare de taxe și accize din alcool și tutun, deși deține importante creanțe potențiale care, printr-o mai bună colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, puteau fi administrate și colectate, ceea ce ar fi avut drept consecință reducerea efortului bugetului de stat prin diminuarea alocațiilor bugetare alocate ANST”.
În aceeași situație se regăsesc și federațiile sportive naționale, care nu s-au interesat de sporirea bugetelor proprii din accize: „nici una din federațiile sportive finanțate din surse de la bugetul de stat prin bugetul ANST și a căror ramură sportivă le permitea valorificarea acestei surse de finanțare, nu a efectuat demersuri legale pentru încasarea de venituri din această sursă de finanțare”.
Fostul ministru al Tineretului și Sportului, Sorina Plăcintă, s-a spălat pe mâini, precizând că raportul n-o vizează absolut deloc, deoarece mandatul ei în fruntea ministerului s-a încheiat înainte de 2010. „Nu am nicio implicare în acest caz. Eu am fost ministru din iulie 2009 până la finalul acelui an, iar raportul vizează perioada 2010-2012. Nu am nimic de spus, miniștrii de după mine fac obiectul acestui raport”, a precizat sec Sorina Plăcintă. Conform site-ului oficial al Executivului, Sorina Plăcintă a fost numită ministru al Tineretului și Sportului în iulie 2009, după debarcarea Monicăi Iacob Ridzi, rezistând în funcție până în decembrie, atunci când a căzut Guvernul Emil Boc.
ANST, acuzată că a împărțit bugetele netransparent
Curtea de Conturi a mers mai departe și a dezvăluit că în toată perioada aflată sub lupă bugetul destinat federațiilor a fost împărțit discreționar, neexistând criterii clare de repartizare a banilor. „Repartizarea de către ANST la federațiile sportive a sumelor de la bugetul de stat și din venituri proprii nu a avut la bază o procedură transparentă și nediscriminatorie. Ca urmare, ANST nu a elaborat norme specifice în care să fie definite clar criteriile de evaluare a cererilor de finanțare. La nivelul ANST, nu s-a efectuat o verificare riguroasă a îndeplinirii de către federațiile sportive naționale, a condițiilor și criteriilor de finanțare aprobate prin ordin al ministrului Tineretului și Sportului, respectiv al președintelui ANST. Urmare acestui fapt, au existat federații care au beneficiat de finanțare din partea ANST, deși nu îndeplineau cumulativ criteriile și condițiile de finanțare”.
Bazele sportive, ignorate cu desăvârșire
De pe urma managementului defectuos din sportul românesc au avut de suferit și bazele sportive din România, cele mai multe dintre ele fiind lăsate în paragină, conform constatărilor făcute de Curtea de Conturi: „Politica ANST în legătură cu finanțarea federațiilor a avut ca prioritate susținerea activității loturilor olimpice naționale, în scopul organizării, administrării și dezvoltării unor activități sportive în vederea creșterii nivelului de performanță, fiind private astfel bazele sportive de sumele necesare pentru întreținere și pentru modernizare. Multe din bazele sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, au acum o imagine dezolantă ce oglindește starea actuală a sportului românesc. Subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor a permis ca multe dintre bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate, pentru a face loc unor proiecte imobiliare. ANST nu a întocmit un Registru al bazelor sportive și nu a acordat atenția cuvenită activității de omologare a bazelor sportive și de înscriere a acestora în Registrul Bazelor Sportive Omologate”, se arată în același raport.
Concluziile reprezentanților Curții de Conturi sunt dure pentru sportul românesc și evocă faptul că viitorul acestei ramuri de activitate este sumbru în contextul dezinteresului factorilor de decizie: „managementul instituțiilor care au guvernat sportul în timp (MTS, ANST, MECTS) nu a fost performant și nu a scos în evidență faptul că în sport se obțin din ce în ce mai puține performanțe sportive, dar și faptul că gradul de practicare a sportului în rândul populației a scăzut considerabil, cu efecte negative asupra stării de sănătate al populației și a imaginii României în exterior”.
