Proprietarii pădurilor situate în siturile Natura 2000 vor putea primi despăgubiri de până la 200 euro pentru fiecare hectar de unde nu pot efectua tăieri. Metodologia de acordare, utilizare și control a acestor compensanții a fost aprobată, ieri, în ședință de Guvern. Banii reprezintă compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o pot recolta din cauza funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, „necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanță comunitară Natura 2000”.
Până acum, deși erau prevăzute în Codul Silvic, compensațiile nu s-au acordat decât prin hotărâri judecătorești. Este cazul de la Vrancea, unde obștile cer milioane de lei reprezentând compensații care trebuiau acordate din 2010 și până acum. „Actul normativ reglementează deblocarea situației de până acum, în care acordarea compensațiilor prevăzute de legislația națională și liniile directoare comunitare nu era posibilă. Proprietarii vor putea suporta cheltuielile de amenajare, de administrare și de îngrijire a arboretelor care, în lipsa veniturilor provenite din proprietatea forestieră, erau suportate din bugetul propriu. Actul normativ va conduce la asigurarea unei bune părți din resursele necesare pentru gestionarea durabilă a pădurilor. Ajutorul de stat se acordă proprietarilor de pădure, anual și pe hectar, și se încadrează între limitele de 40 euro/ha/an și 200 euro/ha/an”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Monitorul de Vrancea a arătat în numeroase articole cum obștile vrâncene au câștigat procesele cu statul român reprezentat de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) pentru a primi compensații reprezentând contravaloarea produselor forestiere pe care proprietarii nu le recoltează. Cele opt obști care formează Asociația Obștilor Văii Putnei au cerut milioane de lei statului român în contul anilor 2010 și 2011. În cele din urmă, magistrații le-au dat dreptate obștenilor și au arătat că trebuie să primească aceste compensații de la statul român. Obștea Vidra Tichiriș, Obștea satului Coza, Obștea Păulești, Obștea Viișoara, Obștea Negrilești, Obștea Hăulișca au obținut decizii în instanță prin care statul român ar trebui să achite aceste compensații. Achitarea acestor fonduri este prevăzută chiar în Codul Silvic și, cel puțin teoretic, banii trebuiau să fie prevăzuți în bugetele din fiecare an. Legea 46 din 2008, Codul Silvic, prevede „acordarea unor compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă”. Anual însă, obștenilor li s-a spus că nu sunt bani la bugetul statului, iar singura soluție a fost acționarea în instanță pentru obținerea compensațiilor. Motivul invocat de stat pentru a refuza plata compensațiilor a fost că acestea sunt considerate ajutor de stat de către Comisia Europeană. În schimb, statul prin instituțiile de control îi obligă pe proprietarii de pădure să nu taie niciun lemn în suprafețele considerate de protecție.
