Sentimentele de fericire, uneori chiar cu nuanțe de obsesie, care apar atunci când ne îndrăgostim, și pe care la o primă impresie nu le putem explica, se datorează schimbărilor care au loc în neurotransmițătorii din creier. „Unul dintre motivele pentru care dragostea îți dă o senzație atât de plăcută este implicarea mai multor hormoni responsabili chiar cu acest lucru: senzația de bine. Dopamina, neurotransmițătorul din striatum responsabil de căutarea de recompensă, este cu siguranță implicat în senzația de îndrăgostire”, explică psihologul Abigail Marsh, de la Universitatea din Georgetown, în clipul de mai jos oferit de Societatea americană a chimiei. „Hormonul cel mai specific pentru întregul proces de îndrăgostire, cel mai specific pentru reacția primită, este oxitocina. Precum și o neuropeptidă strâns apropiată, numită vasopresină”, adaugă ea, potrivit Business Insider.
Acești hormoni lucrează în creier ca să ne facă să ne simțim bine. De exemplu, în cazul șoarecilor de câmp monogami, actul de împerechere eliberează o cantitate mare de oxitocină și dopamină. Ca alte reacții care provoacă o emisie de dopamină în cantități mari – ca în cazul cocainei – acțiunea de a fi împreună cu acel partener specific este privită ca fiind „recompensatoare”. „Varianta noastră cea mai bună este că oamenii sunt construiți cel mai probabil în mod similar”, spune Marsh. „Oamenii care trezesc sentimente romantice în noi provoacă de asemenea o creștere în nivelul de dopamină atunci când descoperi acea persoană alături de care vrei să rămâi”.
Întregul proces rămâne oricum învăluit în mister. Ceea ce declanșează aceste sentimente atunci când ne îndrăgostim diferă de la persoană la persoană. Dar modul exact în care este declanșată această avalanșă chimică nu este deocamdată cunoscut.
