Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlățean, a declarat vineri că România a investit peste un miliard de euro pentru aderarea la Schengen și a subliniat că țara noastră îndeplinește criteriile tehnice obiective pentru a intra în această zonă.
Potrivit acestuia, pentru aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație au fost adăugate ”așa-zise” criterii politice, care nu sunt valabile pentru intrarea în Schengen și care împiedică România în acest demers. ”Pentru a adera la spațiul Schengen, există criterii tehnice obiective pe care România le îndeplinește, conform evaluărilor și concluziilor Comisiei Europene aprobate de Consiliu în luna iunie 2011. România îndeplinește deci aceste criterii. Pe de altă parte, au fost adăugate așa-zise criterii care sunt politice, care nu sunt valabile pentru aderarea la spațiul Schengen și care împiedică România să adere la acest spațiu. Este o chestiune artificială. Este o chestiune de confuzie între două dosare diferite. România a investit peste un miliard de euro pentru a avea cea mai înaltă tehnologie în materie la frontiere. În plus, este vorba de o companie europeană ai cărei mari investitori sunt Franța și Germania. Acestea cunosc deci foarte bine nivelul de securizare asigurat de partea română. De aceea nu putem înțelege de ce se amestecă lucrurile”, a spus Corlățean, într-un interviu la RFI.
Întrebat dacă România va face recurs la CE pentru respectarea drepturilor, în cazul în care intrarea în Schengen va fi refuzată țării noastre, și dacă un refuz va afecta relațiile dintre cele două state, ministrul Corlățean a pledat pentru dialog politic și diplomatic. ”Vrem să privilegiem dialogul politic și diplomatic, întrucât este un obiectiv legitim. Noi avem un parteneriat strategic cu Franța. De altfel, Foaia de parcurs a parteneriatului strategic franco-român care a fost semnată în urmă cu câteva luni la nivelul celor două guverne include în mod explicit, la capitolul 1, paragraful 3, sprijinirea eforturilor României în vederea aderării la spațiul Schengen. Se face deci referire la un acord care există de ambele părți și trebuie acționat pentru a fi pus în aplicare”, a precizat Corlățean.
