Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național (DJCPN) Vrancea a transmis, zilele trecute, un punct de vedere la Ministerul Culturii referitor la Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care este în dezbatere publică. Conducerea DJCPN Vrancea nu este de acord cu acest act normativ, întrucât propunerile de modificare vor avea ca efect „blocarea totală a activității de avizare a lucrărilor la monumentele istorice, va crește cheltuielile și va duce la degradarea stării monumentelor istorice”, după cum argumentează directorul instituției, Traian Negulescu (FOTO), în adresa trimisă Ministerului.
Noul act normativ prevede desființarea Comisiilor zonale ale monumentelor istorice, acestea urmând să fie înlocuite de o comisie la nivel național, care ar trebui să avizeze lucrările la toate monumentele istorice din țară. Acest fapt va duce la centralizarea excesivă a procesului de avizare în domeniul monumentelor istorice și va avea ca efect blocarea, întrucât volumul de muncă ar fi foarte mare. În acest moment, la Ministerul Culturii există 10 angajați care gestionează monumentele de patrimoniu, iar în România sunt 26.673 de monumente istorice clasificate. „Din punctul nostru de vedere acest volum de muncă este exagerat de mare și atunci fie comisia nu va reuși să parcurgă toată documentația sau va aviza «la foc automat» fără o analiză temeinică a documentației, dosarele aflate pe ordinea de zi. În acest caz, aprobarea în forma actuală a proiectului de Ordonanță de Urgență va duce fie la blocarea avizării, ceea ce ar afecta beneficiarii – proprietari de monumente, proprietari de imobile aflate în zona de protecție – sau va duce la realizarea unor lucrări care ar putea pune în pericol monumentul, prin modificările aduse”, se arată în motivarea conducerii DJCPN.
Un calcul simplu arată că cei 10 angajați al ministerului ar trebui să inspecteze 10 monumente pe zi, 250 zile pe an (media zilelor lucrătoare). La o medie de 700 km/zi, la care se adaugă diurna și cazarea, ar rezulta că bugetul ministerului ar trebui să fie, doar la capitolul inspecții, de 1.250.000 lei. „Propunerea ministerului va avea ca efect nu doar creșterea cheltuielilor, dar și diminuarea inspecțiilor/monitorizării stării monumentelor istorice sau a lucrărilor ilegale care se fac în zona de protecție a acestora, cu efecte grave asupra patrimoniului național”, consideră conducerea DJCPN.
Un alt argument contra acestui proiect de ordonanță de urgență este acela că Direcțiile Județene pentru Cultură nu vor mai avea obiect de activitate, ordonanța fiind un posibil preambul al desființării acestor instituții. Direcțiile vor fi văduvite de taxele provenite din avize, care se constituiau ca venituri extra-bugetare, banii colectați fiind folosiți pentru lucrări de conservare și restaurare a monumentelor istorice din județul respectiv. În noua formulă, aceste taxe merg la Ministerul Culturii.
Creștere cu 80% a cheltuielilor bugetare
O altă măsură prevăzută în acest act normativ, respectiv înființarea inspecțiilor generale privind controlul activității de protejare a monumentelor istorice, va duce la majorarea cheltuielilor în ceea ce privește monitorizarea monumentelor și va avea ca efect degradarea în timp a patrimoniului național construit, ca urmare a imposibilității efectuării unei inspecții eficiente, este de părere Traian Negulescu. De asemenea, desființarea Comisiilor zonale ale monumentelor istorice va genera cheltuieli în plus la buget, prin majorarea cu 80% a indemnizațiilor membrilor Comisiilor Naționale ale Monumentelor.
Pe viitor, membrii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice vor primi o indemnizație de 20% din salariul unui secretar de stat. „Facem precizarea că bugetul Ministerului Culturii va crește la acest capitol, deoarece Ordinul 2173/28.03.2013 stipulează că membrii comisiilor primesc o indemnizație de 1% din indemnizația lunară a unui secretar de stat. În acest moment, un membru al comisiei, fie zonală, fie națională, câștigă 66,9 lei/lună. Ne-am permis să facem un calcul din care rezultă că membrii comisiilor zonale, respectiv cei 42 de arhitecți șefi ai județelor, care sunt plătiți din bugetele Direcțiilor Județene pentru Cultură, obțin, lunar, o indemnizație de 2.809 lei. O dată cu majorarea la 20% a indemnizațiilor membrilor Comisiei Naționale a Monumentelor, suma lunară cheltuită cu aceștia va fi de 28.098 lei. Rezultatul este un plus de 25.289 lei/lună în condițiile în care se desființează cele 12 Comisii Zonale ale Monumentelor Istorice. Prin desființarea Comisiilor zonale ale monumentelor istorice nu putem vorbi de o diminuare a cheltuielilor bugetare, ci o majorare a acestora cu aproximativ 80%”, transmite Traian Negulescu. Acesta a mai menționat că, prin desființarea Comisiilor zonale ale monumentelor istorice se încalcă principiul descentralizării, în sensul că arhitectul șef al județului știe cel mai bine realitatea de pe teren, iar membrii Comisiei Zonale ale monumentelor istorice pot evalua situația supusă spre avizare direct pe teren, costurile fiind mult mai mici.
Concluzia instituției locale de cultură este că noul act normativ duce la centralizarea activităților și la creșterea cheltuielilor bugetare, în dezacord cu obiectivele Guvernului.
