Este medic de câțiva ani. A ales să urmeze cursurile Facultății de Medicină Dentară datorită părinților, ambii fiind medici. Cea mai mare realizare a sa este băiețelul care urmează să se nască. Îi place grădinăritul și este pasionat de lumea arabă. Astăzi vi-l prezentăm pe medicul stomatolog Vlad Hanță.
Reporter: Unde v-ați născut și unde ați copilărit?
Medicul Vlad Hanță: M-am născut în Iași, părinții mei erau medici rezidenți acolo și am copilărit în Focșani. La doi ani după ce m-am născut eu, părinții mei au terminat și au venit în Focșani.
Rep.: Studiile unde le-ați făcut?
V. H.: Liceul l-am făcut la Cuza, în Focșani, apoi Facultatea de Medicină Dentară de la Iași.
Rep.: Medicina ați ales-o datorită faptului că ambii părinți erau medici sau a fost strict o decizie personală?
V. H.: Am fost îndrumat de amândoi să aleg Medicina, pentru că asta nu a fost prima mea opțiune. Eu aș fi vrut să aleg Dreptul. Asta visam la momentul respectiv, dar acum nu îmi pare rău, chiar sunt bucuros că am ales Medicina Dentară și că părinții mei m-au îndrumat în această direcție.
Rep.: Totuși, de ce ați ales Medicina Dentară și nu Medicina Generală, așa cum au făcut părinții dumneavoastră?
V. H.: Nu mi-a plăcut Medicina Generală pentru că îți ocupă foarte mult timp din viața personală și am zis să aleg ceva care să îmi permită să mă ocup și de viața personală. Acum nu spun că cei care practică medicina dentară au foarte mult timp liber, dar e ceva mai mult timp liber și e mai relaxant.
Rep.: Amintiri frumoase din viața de student?
V. H.: A fost cea mai frumoasă perioadă din viața mea, studenția petrecută în Iași. O amintire frumoasă este legată de Balul Bobocilor, unde m-am întâlnit cu toți colegii, iar pentru mine a fost ceva nou. Nu aș putea spune că în perioada liceului nu am avut amintiri frumoase, dar viața de student e cu totul altceva. Eram și singur acolo… era altceva!
Rep.: Ați ales Iașiul pentru că v-ați născut acolo, iar părinții și-au făcut studiile tot acolo?
V. H.: Nu neapărat. Am ales Iașiul pentru că nu îmi plac orașele aglomerate, nu cred că m-aș fi descurcat. Am preferat Iașiul pentru că e mai li¬ niștit și știți că se spune că toți cei care au fost în Iași rămân cu nostalgia orașului, și chiar așa este. Soția mea e medic rezident în Iași și de fiecare dată când merg acolo, simt că sunt din nou tânăr, student, retrăiesc perioada aceea.
Rep.: După ce ați terminat facultatea ce a urmat?
V. H.: Puteam opta pentru Rezidențiat, dar eu am optat pentru cursuri complementare de implantologie și radiologie. Åži m-am întors în Focșani. Mulți m-au întrebat de ce nu am optat pentru alt oraș, dar pentru mine pot spune că a fost chemarea pământului. Îmi place foarte mult Focșaniul și singurul oraș cu care l-aș schimba ar fi Brașovul.
Rep.: Cât de greu v-a fost să vă deschideți propriul cabinet stomatologic?
V. H.: În locația asta lucrez de un an și jumătate. Când m-am întors din Iași am fost cu chirie undeva, unde am stat doi ani. A fost destul de greu, dar mi-am zis că trebuie să fac ceva. Așa că mi-am făcut un credit pe o perioadă lungă, am cumpărat apartamentul, l-am dotat și de atunci îmi desfășor activitatea aici.
Rep.: În ultimii ani, asistăm neputincioși la un exod al medicilor tineri. Pe dumneavoastră ce v-a ținut în țară?
V. H.: Oferte am avut foarte multe, chiar din timpul facultății. Erau târguri la care veneau furnizori din Anglia și din Franța, acolo chiar am cei mai mulți colegi plecați. Dar, cei care au plecat nu sunt foarte încântați. Într-adevăr câștigă mai bine, dar nu sunt mulțumiți de relațiile interumane de acolo. Oamenii sunt mai reci, nu comunică. Cei care pleacă în afară, cel puțin pe stomatologie, au o arie mai restrânsă de activitate. Plus, mie îmi place orașul foarte mult, aici am familia, prietenii, aici e acasă!
Rep.: Ce ne puteți spune despre viața personală?
V. H.: Sunt căsătorit. Soția este medic rezident în Cardiologie în Iași. Așteptăm un băiețel, mai este puțin. Copilul este cea mai mare realizare a mea până la acest moment. Realizările mele de pe plan personal le depășesc pe cele de pe plan profesional. Sunt foarte mulțumit de ceea ce am realizat până acum pe plan profesional, dar mai mult contează cele de pe plan personal.
Rep.: Băiețelul dumneavoastră ați vrea să fie tot medic când va fi mare?
V. H.: Nu, ce va dori el, dar cred că nu mă voi putea abține și îi voi spune să aleagă această carieră. Dacă va vrea să mă asculte e bine, pentru că eu îmi voi face datoria de părinte așa cum m-au îndrumat și pe mine părinții mei.
Rep.: Ce vă place să faceți în timpul liber?
V. H.: Îmi place să mă plimb, să călătoresc. Sunt fascinat de lumea arabă. Am fost în Egipt de două ori și m-aș mai duce și a treia oară. Îmi place tot ce e acolo, civilizație, istorie, cultură.
Rep.: Ce pasiuni, hobby-uri aveți?
V. H.: Sunt multe. Când eram mic îmi plăcea să joc tenis, nu am mai jucat de mult pentru că nu am mai avut timp. Sunt îndrăgostit de grădinărit. Pot spune că această pasiune o am de la mama mea, dar ea este pe partea cu legumele, fructele, mie îmi place partea ornamentală. Nu știu de unde am această pasiune, pur și simplu îmi place și mă relaxează. Îmi place să fac asta oricând, nu contează ora. De mic mi-a plăcut să mă ocup de flori. La un moment dat am vrut să dau la Arhitectură-Peisagistică, dar am optat către Medicină. Dar și medicina dentară are partea ei arhitecturală.
Rep.: Regrete aveți?
V. H.: Că nu e ziua mai lungă (râde). Nu, nu am.
Rep.: Planuri de viitor?
V. H.: Am multe planuri de viitor! Cel mai mare plan a fost copilul, care s-a realizat, apoi, pe plan profesional să mă dotez puțin mai bine decât sunt în prezent și să fim sănătoși.
