Peste cinci mii de fermieri vrânceni trebuie să returneze sume considerabile către bugetul statului deoarece nu au respectat condițiile de acordare a subvențiilor din fondurile europene. Cele mai multe cazuri sunt în zona de munte a județului, unde majoritatea fermierilor nu au documente pentru terenurile pe care le lucrează. Å¢ăranii trebuie să plătească sume cuprinse între câteva sute și se ajunge până la zeci de mii de lei.
Vasile Murgu din Nistorești este unul dintre miile de fermieri vrânceni care au aflat că trebuie să restituie subvențiile pe care le-au primit în ultimii ani de la Uniunea Europeană. Å¢ăranii au primit acasă plicuri cu înștiințări de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în care li se explică că au de plată anumite sume, în funcție de neregulile constatate.
Acțiunea de acordare a subvențiilor europene a început după 2007 însă criteriile erau diferite comparativ cu modul în care erau obișnuiți țăranii români. De aici au apărut și problemele reclamate de Vasile Murgu. Acesta a trimis adrese către mai multe instituții ale statului în care acuză lipsa de informații din partea funcționarilor de la APIA, cei care au preluat cererile pentru subvenții de la fermieri. „Toate bune și frumoase până în anul 2011 când nu știu din al cui ordin zona de deal și de munte a județului Vrancea a fost survolată de elicoptere de filmare prin teledetecție, circa trei luni de zile, de unde a reieșit că peste 30% din suprafețe nu mai sunt eligibile și vor fi sancționați să returneze banii, pe care i-au pri¬ mit începând cu anul 2008”, spune Vasile Murgu.
Bărbatul afirmă că, la filmare, terenul declarat ca fâneață, a apărut acoperit cu frunze „întrucât toate filmările s-au făcut pe timpul verii în vegetație”. De aici și procesele verbale pentru restituirea sumelor plătite din fonduri europene. Însă Vasile Murgu spune că vina pentru această situație aparține și funcționarilor APIA „deoarece aceste filmări trebuiau să le facă în 2008 când au început plățile compensatorii, iar în acest caz ei se fac părtași cu noi”. Acesta spune că nu are cum să restituie banii primiți în ultimii patru ani în următoarea perioadă. „La această dată suntem în imposibilitate de a putea returna banii pe patru ani în urmă, în două-trei luni, întrucât puterea de cumpărare a scăzut dramatic”, mai spune Vasile Murgu.
Teledetecția – captarea radiațiilor emise de plante în spectrul vizibil și invizibil
Reprezentanții APIA Vrancea spun că realitatea este diferită de modul în care o prezintă fermierul de la Nistorești. Într-adevăr, majoritatea problemelor au fost depistate după controlul prin teledetecție, respectiv după ce au fost filmate culturile agricole. Însă această metodă are ca scop verificarea culturilor agricole pentru care primesc bani fermierii, respectiv dacă sunt îndeplinite condițiile de agromediu pentru care primeau sume suplimentare de la Uniunea Europeană. Principiul este simplu, UE dă bani fermierului strict pentru anumite lucrări, respectiv cultivarea unei suprafețe agricole sau menținerea unei pășuni, și îi cere acestuia să respecte câteva condiții, iar ulterior verifică dacă acestea au fost respectate.
Practic, prin teledetecție, suprafețele filmate sunt suprapuse pe hărți și, acolo unde există diferențe față de informațiile trecute în cererile pentru subvenții, încep automat procedurile pentru sancționarea fermierilor. Acțiunea este derulată prin firma Gauss, autorizată să efectueze teledetecția pentru APIA.
Directorul adjunct al APIA Vrancea, Petrache Riciu, a explicat că funcționarul instituției nu verifică efectiv pe hartă care este situația culturilor agricole deoarece aceste informații vin direct de la firma în cauză. „Suprapunerea nu o face funcționarul de la APIA. Doar acolo unde lucrurile nu sunt clare se solicită un control din partea funcționarului APIA”, a afirmat Petrache Riciu.
Metoda controlului prin teledetecție, spun reprezentanții APIA, se bazează pe captarea radiațiilor emise în spectrul vizibil și invizibil de plante în mai multe benzi spectrale, care sunt trimise către detectori specifici amplasați pe platforme satelitare. „Semnalele electromagnetice captate sunt înregistrate și apoi transmise la sol. Fiecare tip de cultură are răspuns diferit în funcție de zona spectrală cercetată. Deci probabilitatea de eroare este redusă în cazul în care fermierul a identificat corect pe schițele întocmite de el, parcelele pe care le exploatează”, se arată într-o prezentare a APIA.
Sancțiuni pentru țăranii care nu au curățat pășunile
Cele mai multe probleme sunt în zona de munte unde majoritatea beneficiarilor de subvenții europene nu au cărți funciare pentru terenurile pe care le lucrează. În plus, mulți dintre fermieri au depus cereri pentru a primi bani suplimentari prin respectarea pachetului de agromediu. Este vorba în special de cei care dețineau suprafețe de fânețe sau pășuni. De aici au apărut și problemele. Mulți țărani au declarat că dețin fânețe sau pășuni fără să știe dacă respectă și condițiile pentru acestea. Iar la verificări s-a descoperit că, de fapt, hectarul de fâneață era livadă pentru că numărul de pruni era mai mare decât își amintea țăranul. „În anii trecuți, dacă numărul de pomi depășea 50 la hectar, atunci nu se mai considera pășune sau fâneață ci livadă. În cazul copacilor, dacă numărul acestora depășea 50 la hectar, se considera că este vorba de pădure. De aici și multe dintre pro¬ bleme. Situația s-a schimbat în acest an când s-a introdus categoria de livadă tradițională folosită extensiv pentru această situație în care fermierul are un număr foarte mare de copaci pe pășune sau fâneață”, a afirmat directorul adjunct Petrache Riciu.
Acesta a arătat că alte probleme frecvent întâlnite sunt schimbarea suprafețelor declarate în cererile depuse la APIA, dar și nerespectarea condițiilor din pachetul de agromediu (un set de condiții care trebuie respectate de fermierul care primește bani suplimentari în acest scop ). Astfel, mulți dintre fermieri, cum este și cazul lui Vasile Murgu, au declarat suprafețe diferite în cererile depuse anual la APIA. Iar acest lucru nu poate fi verificat de funcționari la depunerea solicitărilor. Ori, au explicat reprezentanții APIA, una dintre condițiile UE este menținerea suprafeței agricole, respectiv pășunii, pentru care se fac plățile la pachetul de agromediu.
De exemplu, au arătat reprezentanții APIA, Vasile Murgu a declarat 2,75 hectare în 2008, 2,35 hectare în 2009 și 1,94 hectare în 2010. În acest sens a fost emisă și prima sancțiune. De asemenea, deși au semnat că respectă acest pachet, mulți fermieri nu au efectuat lucrările agricole obligatorii. „De exemplu, nu au efectuat tăiatul vegetației nedorite, iar la teledetecție a apărut că pădurea s-a extins în pășune. Automat, acest lucru este sancționat”, a precizat directorul adjunct Petrache Riciu. Procedura de calcul este complexă însă sancțiunile diferă în funcție de suprafața care este tăiată de la subvenție, putând ajunge până la restituirea întregii sume primite de la Uniunea Europeană.
