Proba de foc a verii este cu siguranță luna august, când soarele își adună toate rezervele pentru ca apoi să le arunce nemilos în buletinele meteorologice: coduri roșii, portocalii, galbene… peste tot, caniculă, secetă și sudoare. În asemenea condiții sufocante, litoralul rămâne soluția cea mai râvnită și plajele devin adevărate furnicare, pline de culoare și mișcare. Anul acesta, o rezervare la un hotel rezonabil se face cu două săptămâni înainte, altfel turistul neglijent riscă să rămână cu o singură alternativă: cortul. Vilele, hotelurile, pensiunile sunt hiper-aglomerate și stațiunea Mamaia, în special, a devenit din sat de vacanță o reședință somptuoasă, plină de strălucire, ținute îndrăznețe și fețe dintre cele mai diverse. Ce se mai petrece la mare, cât de caldă e apa, care sunt ultimele senzații? Toate aceste întrebări firești își găsesc răspuns în articolul de față.
Rețeta fericirii: nisipul, marea și șezlongul
Într-o dimineața sufocantă, nimic nu e mai plăcut decât să alergi pe plajă, în timp ce soarele răsare încet-încet, însoțindu-ți pașii. Valurile îți îmbrățișează tălpile și mirosul sărat al depărtării sau poate chiar al libertății fără sfârșit se răspândește în atmosferă. Aceste scenarii idilice pot fi trăite până în ora 8. După aceea, o mulțime impresionantă de umbreluțe, costume de baie, prosoape și găletușe de plastic invadează solitarul peisaj. Marea își schimbă fața și din lirica muză a poeților, devine o mamă primitoare, cu brațele deschise pentru oricine oricând. Nici la malul mării, oamenii nu își pierd deprinderile și micile probleme. Laptopuri, băuturi energizante, țigări aprinse și certuri conjugale mascate discret de țipătul pescărușilor… toate acestea devin condimentele unei vacanțe complete.
De exemplu, nu pot să uit fața dezamagită a unui copilaș de șase ani, care a ieșit din apă mai devreme decât își dorea. Å¢inut strâns de mână de tatăl său, băiețelul vorbea printre dinți, de abia reținându-și lacrimile:
– Nu mai suport, voi pleca, adică plec, plec, acum, acum!
– Pleacă dacă ai unde, pleacă dacă ai unde!
Fiecare își repeta convingător propriul refren. Un DJ priceput aproape că ar fi putut mixa cele două voci, ca într-un duet hazliu. Părintele se opunea, aparent nepăsător, iar fiul își proclama independența de parcă ar fi fost o republică răzvrătită, din păcate din lumea a treia, fără prea multe resurse și mijloace de eliberare. Așadar, o familie se sudează ori se dezbină chiar și pe plajă, la Mamaia, căci în ciuda farmecului pe care numai Marea Neagră știe să-l arate, oamenii rămân oameni, cu măruntele lor necazuri. În rest, cupluri fericite, fețe zâmbitoare, toplessiste înconjurate de admirație tacită, bătrânei întinși pe cearșafuri decolorate… toată vesela societate din orașe pare să fi evadat pe de-a-ntregul, în aceeași formație neschimbată!
Noapte, o altfel de viață
După o zi de stat la soare, după scufundări și bălăceală, noaptea la Mamaia promite multe tentații, pentru toate gusturile și pentru toate buzunarele. Satul de vacanță e în continuare populat, ca în vremurile bune, însă roiul de turiști se învârte în jurul acelorași atracții: ciocanul de zece metri, călușeii, trasul la țintă, roata cea mare, casa groazei, taurul furios. Faleza găzduiește aceleași chipuri zâmbitoare: violonista și cățelul ei, magicianul de stradă, clovnul fardat strident, mereu pregătit să te amețească cu câte o farsă, femeia din toneta de înghețată și negreșit, tânărul încrezător care face reclamă la câte o agenție de modă, tânăr care, deși nu te vede prea bine prin aglomerație și întuneric, îți promite o carieră strălucitoare pe podiumurile Parisului. Doar carele alegorice ale primarului Mazăre reușesc să spargă monotonia. Braziliencele, exotice ca mireasma sălbatică a Amazonului, se mișcă în pași de samba, aducând un plus de spontaneitate peisajului obosit de atâtea reclame de neon.
Dansul… static
Singurele care au de suferit de pe urma agitației generale sunt cluburile. Oamenii, obosiți de atâta căscat ochii, se refugiază la o masă și în ciuda melodiilor ritmate, își sorb cafeaua cu aceeași concentrare cu care ar asculta un concert simfonic. Tinerii vorbesc între ei, își etalează ținutele, dar totul e făcut cu o deosebită lentoare, totul se rezumă la scaun, masă și cocktailul alcoolic din fața fiecăruia. Pe ring… pustiu ca în Sahara, dar asta e poate o aparență, lumea pestriță și veselă a miezului de noapte e posibil să fie ascunsă… underground.
O altă tentație este cinematograful, situat în cel mai mare mall din Constanța, numit Maritim. Pe lângă magazinele de haine și accesorii, de altfel foarte ademenitoare, Cinema City promite pelicule senzaționale. Supereroii sunt din nou la modă. Spiderman și Batman au devenit iarăși cap de afiș, dar noutățile verii sunt filmele „Mike meseriașul” și „Ted”, două comedii cu tonalități diferite, despre care voi vorbi însă sâmbăta viitoare. E interesant de observat ce mai înseamnă cinematografia astăzi și cum reușește filmul să ne distreze și să ne scoată din lumea cotidiană, dar până și acest spațiu a devenit unul exclusivist, cu reguli de conduită și cu atitudini specifice.
Dacă nu am pomenit nimic de Costinești, Vama Veche sau 2 mai, nu înseamnă că sunt stațiuni neglijabile. Acolo sunt poate concentrați cei mai boemi tineri ai secolului: flower-power, super high, fără griji și rebeli ca generația beat, dar despre ei nu scriu însă pentru că orice articol ar însemna destrămarea misterului de care sunt înconjurați, acela al tinereții veșnice și al traiului fără griji.
Colegiul Național Unirea
