Autoritatea celebrilor cercetători britanici în domeniul studiilor inutile este, iată, pusă sub semnul întrebării de o echipă de cercetători italieni, de la Universitatea din Brescia, care, în urma unui studiu exhaustiv, a ajuns la concluzia că, atunci când începe ploaia, este mai bine să alergi decât să mergi spre adăpost. Alergarea cât mai rapidă cu putință este în general cea mai bună cale de a micșora riscul de a te uda până la piele, conform coordonatorului acestui studiu, Franco Bocci, profesor de inginerie la Universitatea din Brescia.
Într-un material publicat în revista European Journal of Physics, Bocci demonstrează că viteza optimă de deplasare pe timp de ploaie, fără umbrelă sau pelerină, poate varia în funcție de masa corporală, viteza vântului, dimensiunea picăturilor de ploaie, dar și unghiul dintre direcția de deplasare și direcția din care bate vântul. Anumite combinații dintre acești factori determină viteza optimă de deplasare pentru un om prin de ploaie, iar în anumite cazuri această viteză poate fi mai redusă decât cea a unui sprint.
Există însă câteva excepții care merită să fie aduse în discuție. Dacă vântul bate din spate, este bine să încercăm să alergăm cu o viteză egală cu cea a vântului – aceasta este viteza la care simțim cel mai puțin vântul din spate, și ne asigură că vom fi udați de cel mai mic număr posibil de picături de ploaie. Dacă vântul bate din spate sub un anumit unghi, ar trebui să alergăm puțin mai repede decât bate vântul (cu cât unghiul este mai mare, cu atât ar trebui să fim mai rapizi).
Poate că, până la urmă, cel mai simplu ar fi să avem o umbrelă la noi, atunci când meteorologii anunță că s-ar putea să plouă.
