Duminică se încheie prima săptămână de după Învierea Domnului, Săptămâna Luminată. Cea de-a doua săptămână debutează cu sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință. Bisericile care îl au ca patron spiritual pe Sfântul Gheorghe vor oficia slujba specifică numită hram. Acesta împlinește același rol în viața bisericii ca și îngerul păzitor în viața particulară a credincioșilor. El este paznicul bisericii, este primul care se îngrijește de soarta ei. El veghează neîncetat pentru trăinicia bisericii în istorie, căci aceasta este mireasa lui Hristos. „În ziua hramului, noi continuăm tradiția care datează de pe vremea bunicului care a fost tot preot și a slujit tot la această biserică. Duminică seara vom face vecernie obișnuită cu litie și o masă foarte mare, de circa 150 de persoane, așa cum s-a făcut dintotdeauna”, ne-a spus părintele Daniel Dumbravă care i-a invitat pe toți creștinii să participe duminică seara la agapa frățească. „Pentru dragostea pe care ne-o arată sfinții ocrotitori noi facem aceste mese care sunt de fapt mesele frățești din perioada propagării creștinismului”, a mai adăugat preotul de la Bise-rica „Sfântul Gheorghe” din Focșani.
El recomandă celor care poartă numele sfântului, în primul rând să participe la Sfânta Liturghie și abia apoi să petreacă alături de prieteni sau rude. „Petrecerea să fie decentă. Să nu întreacă măsura. Să aibă candela aprinsă și să aducă mulțumiri sfântului prin rugăciune”, le-a recomandat preotul credincioșilor.
Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” datează din anul 1819 și a fost ctitorită de Iordache Lupu. Chiar și în zilele noastre mai există potirul care poate atesta anul în care a fost târnosită biserica. În prezent, parohia numără 650 de familii de credincioși creștin-ortodocși.
Sfântul Gheorghe a îndurat tortura pentru credința sa
Dintre toți Sfinții sărbătoriți în lumea creș-tină, puțini au ajuns la faima de care se bucură, Sfântul Gheorghe. În satele și orașele țării noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Mulți oameni, bărbați și femei, îi poartă numele, dar și orașe din țară. Al treilea braț al Dunării, în Deltă, se numește, Brațul Sfântul Gheorghe și multă vreme ocrotitorul oștirii române a fost tot Sfântul Gheorghe. Până și steagul Moldovei are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. „Sfântul Gheorghe avea părinți bogați care i-au dat o aleasă educație. Fiind o fire mai atletică a îmbrățișat cariera militară. El ajunge omul de încredere a împăratului Dioclețian și este cinstit cu toate onorurile din acea vreme. Era recunoscut ca un om bun, care nu participa la activități înjositoare. El a suferit chinuiri pentru că a mărturisit în fața împăratului că este creștin. Moaștele sale sunt la Mănăstirea Ciolanu din Buzău”, ne-a spus preotul Daniel Dumbravă.
Legenda spune că Sfântul Gheorghe s-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în anul 303, Sfântul Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Lovirile cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa. Martorii suferințelor Sfântului Gheorghe, uimiți de pu-terea sa de a rezista la durere, au renunțat la cre-dința în zeități păgâne, îmbrățișând creștinismul. O dovadă a sfințeniei sale o reprezintă o minune săvârșită de Sfântul Gheorghe în timpul întemnițării sale. Atingând trupul unui deținut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să se creștineze. Întrucât a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunțării la creștinism, Dioclețian a ordonat omorârea prin decapitare a Sfântului și a soției sale.
