Curtea Constituțională a decis că Legea lustrației, care impune restricții ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcții în regimul comunist, este neconstituțională. Parlamentul a adoptat Legea lustrației în 28 februarie, în absența Opoziției, care se află în grevă parlamentară.
Legea lustrației impune restricții ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcții în regimul comunist. Actul normativ prevede că persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv ale regimului comunist nu vor putea fi numite în funcții pentru cinci ani consecutiv.
Printr-un amendament propus de UDMR la votul în plen, în categoria persoanelor lustrabile au fost introduse și cele care au avut calitatea de procuror în regimul comunist. Forma în care a fost adoptată legea de către Parlament vine după decizia din 7 iunie 2010 a Curții Constituțională care a declarat actul neconstituțional, apreciindu-l excesiv în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii.
Actul normativ în forma din 2010, în opinia Curții Constituționale, instituia o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o culpabilizare generică făcută pe criterii politice. Curtea Constituțională consideră că lustrația se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar și ca măsură temporară de excludere de la funcțiile de conducere a unor autorități și instituții publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist. Lustrația nu înseamnă, însă, epurare sau răzbunare pentru alegeri ideologice greșite ori accidente biografice, ci încercarea de regăsire a demnității și încrederii, precum și redarea autorității instituțiilor fundamentale ale statului. Lustrația accetuează mai ales principiul responsabilității în exercitarea demnităților publice, arăta CC.
Dincolo de numeroasele probleme morale, sociale, politice, economice, legale etc. care se pot ridica după adoptarea unei legi a lustrației, aceasta are, per ansamblu, un efect pozitiv în perioada de tranziție a fostelor țări comuniste în vederea trecerii la un stat democratic, de drept, bineînțeles, dacă este adoptată în conformitate cu prevederile constituționale ale statului respectiv, explica CC.
Astfel, legea a fost retrimisă Parlamentului pentru corectare, însă actul a fost din nou reclamat ca fiind neconstituțional. De altfel, Secțiile Unite ale ICCJ au decis, în 7 martie, sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unui articol din Legea lustrației, după ce au primit sesizări de la două asociații profesionale de magistrați și de la procurorul general al României. Asociația Procurorilor din România, Asociația Magistraților din România și procurorul general al României au notificat instanța supremă cu privire la posibile articole din Legea lustrației ce încalcă unele prevederi din Constituție.
În urma discuțiilor pe tema articolelor ce ar putea îngrădi drepturile constituționale ale celor vizați în actul normativ, judecătorii ICCJ, cu majoritate de voturi, au stabilit că articolul 1 litera g din Legea lustrației încalcă prevederile legii fundamentale și au hotărât sesizarea Curții Constituționale cu privire la acest aspect.
Potrivit unei statistici, doar 60 de procurori care au lucrat înainte de 1989 mai sunt în sistemul judiciar.
