Între sărbătoarea Nașterii și a Învierii Domnului se așază o altă sărbătoare importantă din suita celor 12 sărbători de căpătâi ale Bisericii Ortodoxe Române. Boboteaza, serbată în a șasea zi a lunii ianuarie, este menită să amintească cele petrecute în apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de 30 de ani. Pe acest temei se bazează și baptiștii atunci când se botează adulți. Boboteaza se mai numește și Epifanie, Teofanie sau Arătarea Domnului datorită faptului că la această dată Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume. La botezul din apa Iordanului, Sfânta Treime s-a arătat, Dumnezeu grăind din ceruri și certificând existența Fiului Său pe pământ („Acesta este Fiul Meu Cel iubit”), iar Duhul Sfânt a vegheat în chip de porumbel taina botezului.
În această zi de sărbătoare se sfințesc apele și se oficiază o slujbă specială pentru ca apa să se transforme în aghiasmă mare. Diferența dintre aghiasma mare, făcută doar de Bobotează sau la cereri speciale, și aghiasma mică este că dimineața, atunci când credinciosul ia anofora, aghiasma mare se ia înainte de anaforă, iar aghiasma mică după anaforă. O altă diferență este că aghiasma mare se poate înmulți, prin amestecarea cu o cantitate de apă, în timp ce aghiasma mică nu.
La Bobotează nu se spală rufe, apa sfințită luată acum are puteri miraculoase, ea nu se strică niciodată. Conform tradiției, în ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, episco-pul sau preotul face slujba de sfințire a apei pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc. După sfințirea apei, episcopul sau preotul aruncă în apa râului o cruce mare. Un număr de bărbații mai destoinici pornesc apoi să recupereze crucea, căutând-o în apele înghețate. Primul care o găsește primește binecuvântarea preotului sau a episcopului. În zilele noastre, această tradiție se mai ține la sate, acolo unde tinerii merg pe albia unui râu și culeg bucăți de gheață pe care o șlefuiesc în formă de cruce.
Doar în Prahuda, comuna Paltin, credincioșii vor avea azi cruci de gheață
Preotul Petrică Lădaru spune că tradiția a fost păstrată în acest an cu greu pentru că temperaturile de afară nu au favorizat formarea materiei prime. „În ciuda vremii, oamenii din sat au mers pe râu și au adunat de dimineață gheață și au făcut câte trei cruci pentru fiecare cătun, Prahuda Centru, Vâlcan și Ghebari”, ne-a spus părintele Petrică Lădaru de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”. El ne-a mai spus că această tradiție este pentru a păzi satul de incendii.
În schimb, în restul județului, vremea nu a ținut cu tradiția astfel că gerul Bobotezei nu a reușit să înghețe apele, iar flăcăii nu au de unde să culeagă gheața pentru cruce. „E foarte cald pentru această perioadă și nu avem cum să facem cruce de gheață. Tot așa de cald a fost și la Revoluție”, ne-a spus preotul Stelian Bordea din comuna Vidra.
La fel spune și preotul din Soveja. Din cauza schimbărilor climaterice, gerul Bobotezei s-a potolit, astfel că materia primă pentru realizarea crucilor de gheață nu există. „Am făcut cruce de gheață într-o vreme. În acest an nu ne ajută vremea. Oamenii au schimbat vremurile și nu se mai poate face cruce de gheață”, ne-a spus și preotul Gheorghe Nechifor de la Soveja.
Păstrați apele curate!
În aceste zile, preoții merg din casă în casă pentru a vesti Botezul Domnului. Cu aghiasmă mare de la Boboteaza de anul trecut, cu busuioc și o cântare specială (tropar) pentru această sărbătoare, trec pe la fiecare credincios pentru a sfinți casele, fântânile și locuitorii.
Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Buzăului și Vrancei, Adrian Ionescu spune că fiecare casă trebuie să primească binecuvântarea la început de an și bucuria praznicului Bobotezei. „La orașe nu se mai păstrează acest obicei, pentru că nu mai sunt fântâni, însă la țară se păstrează tradiția de a sfinți apa râurilor sau fântânile”, ne-a declarat preotul Adrian Ionescu.
La Soveja, enoriașii în frunte cu preotul paroh merg la Åžușița, la intrarea apei în sat, și oficiază sfințirea apei. Preotul Gheorghe Nechifor spune că acest lucru se face și pentru ca oamenii să păstreze apele cât mai curate. „De Bobotează, împreună cu soborul mergem la intrarea apei în sat unde apa este curată și acolo facem sfințirea apei. Întreaga comunitate este convocată la o răspundere civică pentru ca apele să fie păstrate curate. Apa înseamnă viață, înseamnă curățenie”, ne-a spus preotul Nechifor.
Oamenii cred că aghiasma mare îi vindecă
Tot tradiția spune că din busuiocul preotului se rupe o ramură care se pune în noaptea dinaintea sărbătorii sub perna fetelor tinere pentru a-și visa ursi-tul. „Înainte se purta și fuiorul din cânepă pus sub pernă. Se zice că busuiocul pus sub pernă îi ajută pe tineri să-și viseze soarta. Unii spun că au visat, alții nu”, spune preotul Bordea de la Vidra.
Odată cu vizita preotului, credincioșii sunt invitați să participe la slujba Bobotezei. Preotul Costică Tache de la Biserica Jelaboi din Focșani spune că în această perioadă trece pe la fiecare enoriaș, fie că are ușa deschisă fie că nu. „Mergem să sfințim casele și să dăm binecuvântare enoriașilor. La Bobotează, când se sfințesc apele, e bine ca fiecare credincios să ajungă la Biserică. Chiar dacă unii ne primesc cu ușa închisă, în ziua de Bobotează ușa Bisericii este deschisă pentru fiecare credincios care vrea să participe la slujbă”, spune părintele Tache.
Slujitorul Domnului spune că, la cerere, poate merge să sfințească și puțuri de apă sau fântâni.
Tot tradiția spune că la momentul sfințirii unui lac, râu sau izvor, atunci când începe Troparul Bobotezei, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. În ziua de 6 ianuarie se crede că toate apele pământului sunt sfințite, astfel că cei care țin post negru până ce beau din apa sfințită au speranța că se vor vindeca de orice boală trupească.
-100x70.jpg "Doi polițiști din cadrul IPJ Vrancea, declarați „polițiștii zilei“ de IGPR")
