O treime din volumul pernelor și sulurilor care se pun sub cap ar putea fi reprezentată de acarieni, vii sau morți, dejecțiile lor, celule de piele moartă și microbi, arată un studiu realizat de cercetători de la spitalul St Bartholomew din Londra și London NHS (National Health Service) și citat de Le Point.fr. Printre factorii ‘nedoriți’ care se găsesc în perne, cercetătorii care au realizat studiul în mediul spitalicesc au găsit bacterii precum temutul stafilococ auriu (SARM) sau E.coli, care înspăimântă acum țări din Europa. În lenjeria de pat au mai fost descoperiți viruși ca cel al gripei, al hepatitelor și al varicelei, în jur de 30 în total, subliniază Le Point.fr. ‘Perna este un mediu de cultură ideal, alimentat de transpirație, lacrimi și ceea ce ne iese pe gură și pe nas când tușim și strănutăm. În fiecare noapte, pielea ni se descuamează. Microbii se înmulțesc și încurajați de căldura corpului nostru, noapte după noapte’, spune dr Frederic Saldmann, specialist în igienă. Prin urmare, pernele ne îndeamnă doar pe noi la somn, în timp ce orice germen poate prolifera, adaugă un specialist englez. Ca atare, pernele din spitale sunt, mai mult decât cele de acasă, infestate cu microbi. Studiul a arătat concentrații de microbi care ar putea produce infecții grave la persoanele imunodeficitare sau ușor slăbite. ‘Se știe foarte bine că o persoană se poate îmbolnăvi din nou dacă nu-și spală perna după ce a avut gripă’, spune dr Saldmann. Astfel, nu este suficientă schimbarea fețelor de pernă (microbii traversează ușor țesătura) sau utilizarea unor fețe de pernă antibacteriene (care se spală și ele regulat), ci este necesară și spălarea pernelor (de preferință sintetice) o dată la trei luni. Pe scurt: perna nu se împrumută nimănui, este de preferință sintetică, se spală o dată la două-trei luni, se schimbă o dată pe an și se îmbracă într-o față de pernă antibacteriană. Dr Saldmann încheie spunând că aerisirea așternuturilor nu omoară deloc coloniile de germeni.
