Afacerile oneroase ale mafiei lemnului de la Tulnici nu sunt verificate de instituțiile statului care ar trebui să vegheze atât la respectarea legii cât și la protecția mediului natural amenințat de defrișările masive care au loc în Parcul Natural Putna Vrancea. Oamenii de afaceri care cotizează la pușculița partidului stat PDL jefuiesc sistematic pădurile vrâncene iar instituțiile statului, conduse de oameni aflați în structurile de conducere ale PDL, se fac doar că lucrează. Controalele sunt făcute doar pentru a da bine în ziare și pe ecranul televizoarelor. Exemplele cele mai elocvente sunt verificările de la Garda de Mediu, ARR, Secția de Drumuri Naționale. Cu cât cotizează mai mult la campania electorală a candidatului PDL la primărie, Alin Olteanu, cu atât hoțul de lemne este mai sigur că niciun inspector nu îi va aplica vreo sancțiune iar mașinile vor avea calea liberă până la Constanța.
„Monitorul de Vrancea” a prezentat într-un număr anterior cum este jefuită pădurea Obștii din Tulnici chiar de cei aleși de oameni să o păzească. Prin marcări ilegale, tăieri în plus, tăieri accidentale pentru că ursul a dat cu laba pe copac sau drumuri făcute cu TAF-urile doar pe cei mai frumoși copaci, distrugerea pădurii nu poate fi executată decât în complicitate cu conducerea Obștii de Moșneni Tulnici, condusă de candidatul PDL la Primărie, Alin Olteanu și Ocolul privat din Tulnici, condus de Constantin Nicoară. Dacă unul semnează contracte pentru exploatarea lemnului în păduri – pedelistul Alin Olteanu, al doilea dispune executarea lucrărilor de marcare și tăiere a copacilor.
În acest număr, „Monitorul de Vrancea” vă spune ce ar trebui să facă instituțiile statului pentru a opri distrugerea pădurilor din Munții Vrancei. Însă bineînțeles că nu fac nimic. Mecanismul pus la punct de pedeliști presupune oameni plasați în toate instituțiile de control care ar putea afecta traseul lemnului din pădure până la vaporul care îl transportă în țări din Asia. Așa că partidul stat a numit doar oameni fideli în structurile de conducere ale unor instituții precum ITRSV, Garda de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Muncă. Acestea sunt câteva dintre instituțiile care trebuie să verifice cum se lucrează în pădure și dacă sunt respectate prevederile legale. Imediat cum bușteanul este încărcat în camion iar șoferul primește factura, controalele mai pot fi executate de ARR și lucrătorii de la Secția de Drumuri Naționale, respectiv cei care pot verifica dacă greutatea mașinii este mai mare decât cea admisă pe drumurila naționale. Controale mai pot face și comisarii de Garda Financiară sau Poliție însă, de obicei, transporturile de lemne sunt precedate de mașini săgeată care anunță eventualele controale de pe traseu.
DN 2D, transformat în drumul hoților de lemne
Orice elev care a studiat geografia județului Vraneca știe că transporturile de lemne din Parcul Natural Putna nu se pot efectua decât pe DN 2D, Focșani – Ojdula. Este singura cale de acces către zona Lepșa-Greșu de unde se extrag zeci de mii de metri cubi de lemn, zilnic. Soluția cea mai simplă pentru a stopa afacerile ilegale cu lemn presupune înființarea și funcționarea unui punct fix de control pentru camioanele care coboară pe DN 2D. Oamenii care lucrează în silvicultură știu că lemnul nu aduce nici un profit dacă nu este vândut iar pentru ca profitul să acopere cotizația către PDL, camioanele sunt supraîncărcate cu bușteni peste greutate legală, dar și peste cantitatea trecută în bonul de însoțire a lemnului.
Instituțiile care au atribuții să cântărească autocamionele încărcate cu marfă, respectiv ARR și cei de la Secția de Drumuri Naționale (SDN), nu fac nimic. Dacă una dintre aceste instituții s-ar implica atunci s-ar pune capăt transporturilor ilegale iar camioanele burdușite cu lemne nu ar mai distruge drumurile. „Efectele s-au văzut atunci când ARR-ul a instalat un echipaj timp de două zile. Nu s-a mai tăiat, camioanele nu au mai coborât. Cum au plecat cei de la ARR au și început să coboare spre vale”, ne-a explicat un paznic de pădure din zona Tulniciului.
ARR și SDN își pasează controalele
Åžefii de la ARR și SDN pasează responsabilitatea în încercarea a a acoperi lipsa de interes pentru demascarea unei afaceri ilegale de milioane de euro anual. Întrebați cum sunt stabilite punctele de control de pe drumurile naționale și de ce nu se fac verificări mai dese pe DN 2D, oamenii din conducerea instituțiilor au oferit răspunsuri ambigui. „Verificările se fac la puncte omologate, stabilite de către reprezentanii SDN la începutul fiecărei luni. Noi acționăm în echipe mixte cu ei, deoare nu au cântare”, a afirmat șeful ARR Vrancea, Titi Jugănaru.
La rândul său, șefa de la SDN, Lucica Chiper spune că la nivelul județului este un singur echipaj care acționează cu cântar pentru a descoperi autovehiculele care nu respectă greutate legale maxim admisă pe drumurile naționale. „Nu știu cine a stabilit aceste puncte pentru că eu așa le-am preluat. Punctele se găsesc la Tișița, Vidra. Urmează să mai înființăm unul la Gălăciuc și în toate parcările de pe drumurile naționale. Acționăm în punctele cu cel mai mare trafic, de obicei la Tișița. În alte zone sunt trimise echipaje de la Iași care acționează în puncte stabilte de ei”, a afirmat directorul SDN Vrancea.
Garda de Mediu verifică adversarii candidatului PDL
O altă instituție care lucrează la comandă politică atunci când aude de gaterele din Tulnici este Garda de Mediu. Ultimele verificări derulate, în primele zile din mai, la depozitele de lemne din zona Greșu au arătat că pedeliștii urmăresc doar sancționarea firmelor care nu cotizează la partid și nu îl susțin pe candidatul PDL, Alin Olteanu. Ocolind firmele pedeliștilor, comisarii s-au dus țintă la depozitul care aparținea firmei Valetti, administrată de soția candidatului independent Valentin Bîznă. Măsurând ochiometric, șeful Gărzii de Mediu, Aurel Cristian, a stabilit că depozitul ocupă o suprafață de „30-40.000 metri pătrați”, cu mult mai mult decât cea pentru care avea autorizație. Informația a fost comunicată imediat ziariștilor de casă care au prezentat marea descoperire. „Cel puțin doi patroni vor primi amenzi în urma acestei acțiuni, amenzi pe care urmează să le stabilim dupa ce studiem bine actele, dar sunt destul de consistente, minim 50.000 de lei și poate chiar 100.000, cât este amenda maximă”, spunea după control șeful Gărzii.
Surse oficiale au declarat însă reporterilor de la „Monitorul de Vrancea” că nu a fost aplicată nici o amendă pentru firmele verificate deoarece trebuiau sancționate societățile lui Cornel Negru, consilierul pedelist. Aceasta deoarece, în urma măsurătorilor, suprafața ocupată efectiv de depozitul firmei Valetti era de 3.200 metri pătrați, adică de zece ori mai puțin decât anunța șeful Gărzii de mediu. Întrebați despre acest aspect, șefii Gărzii de Mediu au cerut reporterilor să trimită o solicitare scrisă dacă vor să afle sancțiunile aplicate.
Familia Olteanu face afaceri pe spatele obștenilor
Mecanismul de jefuire a pădurilor din Tulnici este simplu pentru cei care au pile la PDL. Astfel, anual, o cotă de masă lemnoasă este pusă la dispoziția Obștii pentru tăieri. Ulterior, președintele Obștii, respectiv PDL-istul Alin Olteanu, este cel care decide firmele care exploatează masa lemnoasă. Prin negociere directă, Olteanu decide prețul și cantitatea de lemn care trebuie tăiată de o firmă din păduri. De aici și avantajele. În primul rând pentru familia Olteanu. Imediat după ce pedelistul Alin Olteanu a ajuns președintele Obștii, a început să exploateze lemn firma fratelui, Nicu Olteanu. Pe lista celor ale căror firme sunt agreate de pedelistul Olteanu să taie lemn din pădurile Tulniciului se mai numără personaje precum pedelistul Cornel Negru, Vasile Gheorghiță, Vali Å¢imbău, Fănel Nicoară, adică exact cei care acum îi susțin financiar campania electorală. Printre numele menționate de localnici se mai numără și Foric Fănel, președintele PDL Tulnici.
Obștea Tulnici, reclamată la Serviciul Antifraudă APIA
Jaful din pădurile Obștei de moșneni Tulnici a adus cea mai bogată obște din Vrancea în pragul falimentului. Deciziile proaste ale Consiliului de Adminstrație condus de Alin Olteanu, neregulile la cheltuirea subvențiilor europene au fost reclamate la Serviciul Antifraudă a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) București. Deși se bat cu pumnul în piept cu profitul obținut în 2010, pedeliștii nu spun că acesta se datorează miliardelor de lei reprezentând subvenția europeană primită pentru pășune. Fără aceste fonduri europene, oamenii din comună susțin că Obștea Tulnici ar avea o pierdere de aproape 4,5 miliarde lei vechi. Cum este posibil acest lucru atunci când Obștea de moșneni Tulnici este unul dintre cei mai mari proprietari de pădure din România, cu peste 16 mii hectare de pădure, poate explica doar conducerea obștii în frunte cu pedelistul Alin Olteanu.
Mai mult, din 2011 Obștea va pierde și fondurile europene primite prin APIA pentru suprafețele de pășune. Banii nu vor mai fi încasați de Obște deoarece pășunile obștenilor au fost concesionate către Ocolul Silvic privat din Tulnici. Ce treabă are ocolul silvic cu administrare pășunilor din comună doar Consiliul de Administrație al Obștei Tulnici poate ști. Cert este că sunt câteva sute de mii de lei, adică miliarde lei vechi, care nu vor mai intra în conturile Obștei, adică ale obștenilor din Tulnici.
Situația pășunilor a fost discutată și la ultima Adunare generală a Obștei. Suspiciunile oamenilor despre fraudarea fondurilor europene sunt întărite de incendierea unei suprafețe de circa 25 hectare de pășune în urmă cu două săptămâni în zona Greșu. Oficial, pășunea a ars în urma unei „arderi necontrolate”, dar oamenii susțin că incendiul a fost provocat pentru a ascunde faptul că nu s-au efectuat lucrările de întreținere.
Vrancea e pe primele locuri la criminalitate silvică
Dezastrul din pădurile Vrancei este confirmat chiar de ultimele analize realizate la nivelul Ministerului Administrației și Internelor. Potrivit unei statistici prezentate chiar de ministrul Administrației și Internelor, Traian Igaș, Vrancea se află în rândul primelor județe din România la criminalitate silvică. „Județele unde criminalitatea silvică se menține la nivel ridicat sunt Gorj, Vrancea, Vâlcea, Suceava, Argeș, Bacău, Maramureș, Neamț, Covasna și Harghita”, precizează agenția Mediafax.
