Pădurile din Soveja, localitatea cu cel mai ozonat aer din România, sunt tăiate, transformate în butuci și iau drumul Chinei sau al țărilor arabe. Aproximativ 2.500 metri cubi de lemn sunt exploatați de Direcția Silvică în pădurile din zonă. Oamenii din Soveja acuză conducerea Ocolului Silvic și implicit conducerea Direcției Silvice Vrancea că, sub pretextul unor distrugeri cauzate de fenomene naturale violente, transformă suprafețe imense de pădure în teren viran, sau terenuri pe care mai rămân copacii de dimensiuni mici, nevaloroși din punct de vedere comercial. Cele mai multe tăieri se fac pe Coașa, în punctele Punga și Chiua. Åžeful Ocolului Silvic Soveja, inginerul Nicolae Enciu, spune că se exploatează numai în zonele unde copacii au fost doborâți de vânturile puternice din această iarnă.
Mai mulți locuitori ai comunei Soveja acuză conducerea Ocolului Silvic Soveja că, sub pretextul unor distrugeri cauzate de fenomene naturale violente, transformă suprafețe imense de pădure în teren viran, sau în terenuri pe care mai rămân copacii de dimensiuni mici, nevaloroși din punct de vedere comercial și „arboret”. Oamenii susțin că, sub pretextul că vântul a doborât la pământ copacii, Ocolul Silvic taie la ras pădurile din Soveja, prin intermediul unor societăți comerciale. „La mijloc este vorba de o caracatiță formată din oameni sus puși din instituții precum Direcția Silvică, ITRSV, Ocolul Silvic Soveja care sub pretextul că vântul a doborât copacii, taie la ras pădurile din Soveja. Dacă nu vor fi oprite aceste tăieri, zona cu cel mai ozonat aer din România va deveni doar o amintire”, spun, sub protecția anonimatului, oamenii. De ce vor să rămână anonimi? „Pentru că dacă ar afla cine suntem această mafie nu s-ar lăsa până nu am avea de suferit. Ne-ar face mult rău”, susțin oamenii.
Aceștia explică și mecanismul prin care pădurile Sovejei sunt transformate în bușteni care iau drumul gaterelor din zonă, iar în urmă rămân dealuri pustii. „Viscolele sunt mană cerească pentru hoții pădurilor. Sub pretextul că arborii au fost doborâți de vânt, Ocolul Silvic Soveja solicită aprobare de la Direcția Silvică pentru a scoate copacii căzuți. După ce obțin această aprobare, se fac licitații de către Ocolul Silvic care sunt câștigate de diverse firme, care cel mai probabil cotizează la șefii de la Ocol sau de la Direcția Silvică. Tăierile sunt avizate favorabil și de ITRSV. Sunt cu toții mână în mână. Åži ca să le iasă lucrurile așa cum vor pun să taie copacii unii peste alții care astfel se rup, sau ies din pământ cu tot cu rădăcină”, mai spun revoltați oamenii.
Ocolul Silvic spune că taie arborii doborâți de vânt
Contactat de reporterii noștri, șeful Ocolului Silvic Soveja, inginerul Nicolae Enciu, spune că se exploatează numai în zonele în care copacii au fost doborâți de vânturile puternice din această iarnă și numai cu respectarea prevederilor legale. Acesta a precizat că toate tăierile care au loc în acest moment se fac în zone în care arborii au fost culcați la pământ de vânturile puternice din luna februarie. „La începutul lunii februarie, zona localității Soveja a fost afectată de vânturi puternice care au culcat la pământ arbori de pe suprafețe foarte mari. Mai exact, vântul a doborât peste 2500 de metri cub de copaci, de pe o suprafață de 300 hectare de pădure. Cele mai afectate zone sunt Coașa și Punga, adică exact locurile unde se taie în prezent, cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare”, a spus șeful Ocolului Silvic Soveja. Întrebat dacă nu este aceeași scuză ca în alte cazuri în care au avut loc defrișări masive sub pretextul că arborii au fost doborâți de vânt, inginerul Nicolae Enciu a spus că „cu siguranță nu este așa”. „Åžtiu că aceasta este scuza generală când vine vorba de tăierile la ras din alte locuri, dar nu este cazul la Soveja. În zonele în care se taie acum nu se taie la ras, ci selectiv, se scot doar arborii doborâți de vânt”, a susținut acesta.
Arie protejată la Soveja
Pentru a ne convinge că așa stau lucrurile, șeful Ocolului Silvic Soveja ne-a invitat să mergem în pădure pentru a vedea cum stau lucrurile. Deși în zonele pe care noi le-am văzut chiar se putea vedea cu ochiul liber că mare parte dintre copaci au fost smulși din rădăcină din pământ de vânturile pu-ternice, o parte erau tăiați fără ca ceva din rămășițele acestora să arate că au fost distruși de vânt. Åži pentru aceste situații există o explicație. „O parte s-au rupt angrenați de copacii care au fost smulși din rădăcină. Există și posibi-litatea ca unii copaci buni să fi fost tăiați în mod voit dar numărul acestora este foarte mic”, explică șeful Ocolului Silvic Soveja.
Mai mult, inginerul Nicolae Enciu, susține că este un apărător al pădurilor și că a făcut demersurile necesare ca pădurile din zona Sovejei să fie declarate rezervație naturală, sau arie protejată. Acesta crede că este singura soluție ca aceste păduri să fie salvate. „Noi am făcut demersuri ca pădurile din zona Sovejei să fie declarate re-zervație naturală, sau arie protejată. În acest fel pădurile nu ar mai fi tă-iate și nici nu ar mai fi retrocedate unor procuratori care solicită aceste păduri, deși cei pe care îi reprezintă nu au avut niciodată păduri aici”, a mai spus șeful Ocolului Silvic Soveja, Nicolae Enciu.
Direcția Silvică cere fotografii și filme
Directorul Direcției Silvice, Petrică Tudosă, spune că tăierile de la Soveja au fost autorizate abia după ce situația a fost analizată de o comisie formată la nivelul instituției. Potrivit directorului, nu este vorba de tăieri „la ras” ci de tăieri accidentale, provocate de fenomenele meteo de la începutul acestui an. „S-a făcut o comisie care a analizat situația de la Soveja, cu reprezentanți de la celelalte ocoale silvice. Am fost personal să mă conving de situația de acolo. A fost organizată și o licitație pentru masa lemnoasă pe picior la care au participat câteva firme”, a afirmat directorul Tudosă. El a precizat că, deși pare o cantitate mare, cei aproximativ 2.500 metri cubi de lemn sunt exploatați de pe o suprafață de câteva sute de hectare de pădure. „Pentru orice solicitare privind tăierile accidentale am decis, pentru a evita orice suspiciune, să le solicităm fotografii și chiar materiale video astfel încât să cunoaștem cât mai bine situația”, a afirmat directorul Petrică Tudosă.
