Localitățile vrâncene împart sărăcia repartizată de Direcția Generală a Finanțelor Publice pentru 2011. Edilii spun că sumele sunt insuficiente atât pentru funcționare dar și comparativ cu datoriile restante acumulate în ultimii doi ani. Ultima situație din luna decembrie arată că primăriile trebuie să plătească facturi restante de peste 50 milioane lei, din care aproape 80% sunt datorii ale ministerelor pentru investițiile începute în localitățile din județ. Din cauza acestor datorii, primăriile nu mai au voie să înceapă investiții noi pentru dezvoltarea localităților.
Conducerea Consiliului Județean Vrancea s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu primarii din cele 73 de localități, pentru a afla sumele necesare pentru derularea programelor de dezvoltare locală. Conform legislației, administrația județeană poate aloca fonduri doar pentru cofinanțarea proiectelor europene sau pentru alte proiecte de investiții derulate la nivel local. În urma întâlni-rilor, a reieșit că necesarul acestor localități este cu mult mai mare decât sumele ce sunt alocate prin legea bugetului de stat pe 2011. Primarii au arătat că bugetul, așa cum a fost repartizat, nu este suficient nici pentru plata salariilor până la sfârșitul anului. „Toți primarii vor bani pentru cofinanțarea proiectelor europene pe care le au în derulare, bani pentru plata arieratelor dar și bani pentru funcționare. Nevoile sunt mari și banii sunt pu-țini”, a afirmat vicepreședintele Consiliului Județean Vrancea, Mircea Diaconu.
Situația ar fi fost diferită dacă Guvernul Boc ar fi alocat bani din fondul de rezervă ținând cont de situația reală din localități și nu pe criterii politice. În schimb, la sfârșitul anului trecut, Guvernul pedelist a repartizat milioane de lei către primării conduse de portocalii, cu toate că aceste administrații nu figurau cu datorii, ba dimpotrivă.
Primarii se pregătesc de faliment
Primarul comunei Cîrligele, Åžtefan Moscu, a declarat că bugetul estimat pentru anul 2011 va fi unul de subzistență și nu va acoperi cheltuielile obligatorii de pe parcursul unui an. Åžtefan Moscu a afirmat că, dacă necesarul estimat pentru comuna pe care o conduce este de 4,3 milioane lei, cel mai probabil suma alocată de la bugetul de stat va fi 800 mii lei la care se mai adaugă 400 mii lei venituri proprii. „De la bugetul de stat nu sunt alocate sumele necesare pentru funcționare și dezvoltare. Dacă, pentru anul 2011, necesarul ar fi de 4,3 milioane de lei, suma de care va dispune Primăria Cîrligele nu depășește 1,2 milioane lei. În aceste condiții nu ne rămâne decât să declarăm faliment Primăriei Cîrligele”, a afirmat primarul Åžtefan Moscu.
El a adăugat că, la nivelul comunei, există restanțe de circa două miliarde lei vechi în condițiile în care veniturile proprii sunt de aproximativ patru miliarde de lei vechi. „Localitățile nu se vor putea dezvolta dacă nu există un buget de funcționare”, a precizat edilul din Cîrligele, Åžtefan Moscu.
Statul îndatorează primăriile
Legea bugetului de stat pentru 2011 prevede alocarea de sume mai mici pentru Vrancea comparativ cu 2010. Situația este inexplicabilă, ținând cont că Guvernul pedelist se laudă cu o creștere economică în 2011 dar și că 56 de administrații locale vrâncene au restanțe financiare acumulate în ultimii doi ani. Datoriile depășesc 50 milioane lei și 80% dintre acestea sunt, de fapt, sume neplătite de către diferite mi-nistere și agenții ale statului pentru investiții începute în comunele vrâncene.
Datoriile depășesc bugetul din Fitionești
O situație critică este în comuna Fitionești unde, doar pentru plata datoriilor, ar fi nevoie de peste 1,6 mi-lioane lei. Primarul comunei Fitionești, Iordache Cazacu, a afirmat că toate agențiile guvernamentale impun autorităților locale diferite obligații, fără să țină cont dacă au sume în buget sau nu. Edilul a dat exemplul serviciului de salubrizare unde Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) a impus condiții dure, fără a ține cont că bugetul local nu suportă cheltuieli de sute de mii de lei.
„Noi, primarii, am ajuns bătaia de joc a tuturor agențiilor. Cei de la ARR ne-au impus să licențiem microbuzul pentru transportul de persoane deși aducem doar elevi la școală. Doar această licențiere ne costă circa trei mii de lei adică combustibilul pentru o lună și jumătate. Mai trebuie cheltuită peste o sută de mii de lei pentru salubrizare pentru că cei de la ANRSC nu ne dau voie să colectăm gunoiul cu o mașină și ne impun să avem contract cu o firmă autorizată”, a afirmat primarul Iordache Cazacu.
Restanțele la taxe taie din bugetul local
Sumele repartizate loca-lităților vor scădea și mai mult dacă primăriile nu au avut încasări din taxe și impozite. Potrivit finanțiștilor, sumele stabilite pe fiecare unitate administrativ-teritorială, „vor fi diminuate cu gradul de necolectare, prin înmulțirea cu coeficientul subunitar, calculat ca raport între suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor încasate în anul financiar anterior încheiat și suma impozitelor și taxelor locale, chiriilor și redevențelor de încasat în anul financiar anterior încheiat”. Nu se iau în considerare creanțele fiscale aflate în litigiu.
Primăriile nu pot face investiții noi dacă au datorii restante. Astfel, la elaborarea bugetelor, trebuie să se prevadă distinct credite bugetare destinate stingerii plăților restante la finele anului anterior. „Se pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăților restante înregistrate la finele anului anterior”, au transmis finanțiștii către primăriile vrâncene.
