În scopuri medicinale se utilizează frunzele recoltate în luna iunie, când sunt tinere, prin strujirea filiolelor de pe axul frunzei. După îndepărtarea pețiolurilor rămase, foliolele se usucă în strat subțire.
Proprietăți:
Intern: astringent datorită taninurilor, ușor hipotensiv, hipoglicemiant, antialergic, antiinflamator, dezinfectant urinar, antidiareic, antiseptic gastrointestinal.
Extern: antiseptic, antieczematos.
Indicații:
Intern: în enterite acute, diabet zaharat, diaree, infecții și edeme renale.
Uleiul din semințe format din acizi grași, din care 50% acid linoleic, este recomandat în alimentația dietetică pentru prevenirea arterosclerozei.
Frunzele de nuc sunt un bun tonic în scrofuloză și rahitism. Singure sau împreună cu frunze de salvie, reduc transpirația. Ceaiul de frunze de nuc, asociat cu băi locale, ajută la vindecarea leucoreei.
Extern: sub formă de băi generale întărește organismul, ajută la vindecarea diferitelor boli de piele, ca eczeme zemuinde, ulcerații, furunculoză. Sub formă de comprese, de folosesc pentru tratarea bolilor de ochi.
