Păguboasa afacere pe care o reprezintă căsătoria face ca doi din trei bărbați din Mauritania să prefere să rămână burlaci, în timp ce alții, care fac totuși acest pas, caută mirese sărace cu duhul care se lasă înșelate în privința drepturilor pe care le au. Potrivit unui studiu, două treimi din bărbații mauritani aflați la vârsta căsătoriei refuză să-și găsească o parteneră de viață, notează ziarul Estrella Digital. Salariul mediu nu depășește în această țară 100 de euro, însă lunga listă a tradițiilor din Mauritania face din sentimentele de dragoste o afacere păguboasă. Totul se plătește din buzunarul ginerelui, de aceea mulți tineri preferă să rămână singuri.
Costul nunții este mult peste cei 2,5 euro pe care ‘sharia’ (legea islamică) îi stabilește ca plată minimă pentru a plăti zestrea viitoarei mirese. Prima lovitură dată buzunarului începe odată cu cererea mâinii fetei, când ginerele este obligat să dea viitorilor socri suma de 500.000 de ouguiya (circa 1.400 de euro). La această sumă se adaugă alta care poate ajunge la 5.600 de euro când se încheie ceremonia, care este însoțită de o lungă listă de cadouri marcând trecerea miresei la altă viață: de la îmbrăcăminte, genți și pantofi și până la ceasuri și produse cosme-tice.
Petrecerea cu care mirele își răsfață prietenii chiar în ziua nunții, care va fi urmată de alte trei nopți de sărbătoriri contribuie la subțierea contului soțului, care plătește de la închirierea apartamentului nupțial și până la machiajul și coafura iubitei soții.
Nu sunt însă singurii bani aruncați, iar hemoragia economică este departe de a se opri. La o săptămână după nuntă, proaspăta soție își invită prietenele la o sesiune de înfrumusețare integral finanțată de soț, a cărui generozitate nu pare să servească drept exemplu celorlalți bărbați burlaci. Potrivit președintei Asociației Femeilor Cap de Familie (AMCF), Aminetu Mint el Moctar, două treimi dintre bărbații mauritani aflați la vârsta căsătoriei refuză să facă acest pas de teama cheltuielilor ‘exorbitante’. Buh Uld Iselmu, un burlac în vârstă de 35 de ani care câștigă circa 380 de euro pe lună ca profesor, plus un al doilea serviciu, nu s-ar da în lături să se căsătorească însă cu o tânără din secta ‘duat’ (predicatori), care tră-iesc într-o austeritate extremă și consideră că singura cheltuială necesară pentru căsătorie sunt cei 2,5 euro fixați ca zestre de ‘sharia’.
Sunt mulți cei care, în fața acestei risipe financiare, caută alternative mult mai la îndemână pentru a-și găsi jumătatea. Potrivit președintei AMCF, mulți bărbați mauritani se abțin să se căsătorească cu femei cultivate ‘pentru că acestea nu se lasă înșelate și își cunosc perfect drepturile’.
