Directorul Direcției Silvice Focșani, Petrică Tudosă, este acuzat că a devenit pionul principal al grupurilor de interese din zona retrocedărilor de păduri.Tudosă acționează în judecată, solicită ordonanțe președințiale și face plîngeri penale împotriva proprietarilor de drept, pe motiv că „reprezintă interesele sta-tului”. În realitate, rolul său este doar acela de coordonator al unei instituții care păzește pădurea statului sau care se află momentan în posesia statului. De ce intervențiile lui Petrică Tudosă sînt luate în conside-rație cînd orice jurist știe că Direcția Silvică nu are calitate procesuală într-un caz sau altul de retrocedare? Nimeni nu răspunde la această întrebare. De aici apar și suspiciunile privind implicarea sa în protejarea sau reprezentarea intereselor unor grupuri de interese. Exemplele în susținerea acestei ipoteze sînt cu duiumul. În numele Direcției Silvice, Petrică Tudosă a făcut plîngere penală împotriva mai multor persoane de la Mera care solicită în totalitate aproximativ 500 de hectare de pădure, și îi acuză că au falsificat documente. Mai mult, același Tudosă s-a constituit parte într-un proces demarat de 180 de persoane de la Mera, deși Direcția Silvică nu avea nici o calitate procesuală. În același caz, Tudosă a solicitat și obținut o ordonanță președințială de sistare a punerii în posesie. Å¢ăranii din Mera s-au răsculat și au mers la sediul IPJ unde au protestat împotriva hărțuielilor la care sînt supuși și au cerut să discute cu șeful IPJ Vrancea, comi-sarul șef, Viorel Åžerbănoiu. Acesta a recunoscut că există o plîngere depusă de Direcția Silvică împotriva proprietarilor de la Mera, care se află în curs de cercetare. Aceeași oameni au acuzat în cadrul întîlnirii cu directorul-adjunct al Corpului de Control al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ioan Tincu, faptul că Direcția Silvică se opune cel mai mult ca ei să intre în posesia pădurii ce li se cuvine. Tincu a venit în Vrancea special pentru a verifica cazul de la Mera, după ce președintele Consiliului Județean, Marian Oprișan, a tri-mis memorii la instituțiile abilitate în care arată fărădelegile din domeniul restituirilor de păduri. „Ca să nu putem fi puși în po-sesie, Direcția Silvică ne dă în judecată. Ulterior a făcut și o plîngere împotriva noastră pe motiv că documentele prezentate nu sînt originale. Åži în tot acest timp, Direcția Silvică în cîrdășie cu hoții ne taie pădurile. Åži asta cu girul acestui Petrică Tudosă care a ajuns șeful Direcției Silvice deși a fost mutat disciplinar de mai multe ori pentru nereguli”, au precizat oamenii din Mera. Primarul Săraru l-a acuzat pe Tudosă că vrea pădure pentru grupurile de interese Primarul suspendat al comunei Mera, Gheorghe Săraru, a afirmat că a fost arestat deoarece nu este de acord ca pădurile sătenilor din Mera să ajungă în posesia grupurilor de interese ale PNL-PD și a indicat nume sonore cum ar fi președintele PNL Vrancea, deputatul Nini Săpunaru, prefectul Dragoș Mircea și șeful Direcției Silvice, Petrică Tudosă. „Cei de la Romsilva nu vor să-i pună în po-sesie pe oamenii din Mera deoarece sînt mînă în mînă cu Nini Săpunaru de la PNL, cu subprefectul Mircea Dragoș (actualmente prefect-n.r.) și cu șeful Direcției Silvice Vrancea, Petrică Tudosă, care vor să cumpere pădure la Mera”, declara, în luna august, primarul Săraru. El a mai spus că grupurile de interese reprezentate de cei enumerați mai sus au făcut tot posibilul ca persoanelor care au refuzat să le vîndă pădurea să nu le fie va-lidate cererile și să nu fie puși în posesie, dînd și exemple în acest sens. „Grupurile de interese vor să pună mîna pe pădurile oamenilor. Petrică Tudosă a fost în Franța la Mircea Săvescu care trebuie să primească 380 hectare pădure. Pentru că acesta a refuzat să vîndă, cererea nu a mai fost validată, deși eu am trimis dosarul la Comisia județeană de un an și jumătate. În aceeași si-tuație se află și Robescu, căruia i s-au validat 168 de hectare de pădure, dar nu a fost pus în po-sesie. La mijloc sînt interese mari ale PNL-PD, de aceea am ajuns eu aici”, a mai spus primarul din Mera, Gheorghe Săraru. Există documente care atestă în mod clar tergiversarea finalizării acțiunii de reconstituire a dreptului de proprietate. În data de 20 noiembrie 2006, prin hotărîrea 180, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor a hotărît reconstituirea dreptului de proprietate pentru moștenitorii familiei Săvescu. Nici pînă astăzi acțiunea de retrocedare nu a fost finalizată. Mafia pădurilor a ochit terenurile ce au aparținut Băncii Crisoveloni Surse din Direcția Silvică care au dorit să-și păstreze anonimatul au precizat că există interese din partea mai multor persoane „sus puse” printre care și Petrică Tudosă, care ar dori să intre în posesia pădurilor deținute de so-cietatea Lomoș Moroieni. Legea spune că, dacă există o balanță financiară emisă înainte de termenul limită de depunere a cererilor de retrocedare în baza legii 247, atunci societatea în cauză poate solicita pădurile pe care le-a deținut. Din cîte se pare, în prezent, mai mulți reprezentanți ai unor persoane „sus puse” umblă pe la arhive pentru a obține documente în baza cărora ar intenționa să repună în funcțiune societatea Lomoș Moroieni, cea care a cumpărat 4.200 hectare de pădure de la Banca Crisoveloni, pentru a putea intra în posesia pădurii. Numai că acesta ar fi un fals ordinar făcut cu ajutorul mai multor instituții. În urmă cu puțin timp, membrii Comisiei județene de fond funciar au respins cererea de retrocedare a unei suprafețe de peste 4.200 hectare de pădure depusă de moștenitorul unui acționar majoritar al societății Lomoș Moroieni. Solicitarea a fost respinsă deoarece societatea a fost lichidată și nu se mai putea depune o cerere în numele ei sau al unui acționar. Povestea pădurilor de la Mera a început anul trecut, cînd sătenii au solicitat comisiei județene de fond funciar să nu tergiverseze validarea dosarelor prin care solicitau aproape 500 hectare de pădure. Oamenii arătau că există acte de proprietate pentru suprafețele de pădure solicitate, iar alte date de identificare ale terenurilor se regăsesc și într-un contract de vînzare-cumpărare încheiat la 1938, de către Banca Crisoveloni cu societatea Lomoș Moroieni, pentru pădurile care au aparținut fostei moșii Vulcăneasa. În schimb, conducerea Prefecturii invoca lipsa unor documente din dosarele depuse de oameni și cerea completarea lor. Deși trebuiau să fie puși în posesie, țăranii s-au văzut purtați în instanță de către condu-cerea Direcției Silvice, care a susținut că țăranii din Mera nu au avut proprietăți pe suprafețele de pădure solicitate. Deși au avut cîștig de cauză în două procese, conducerea Direcției Silvice, în frunte cu Petrică Tudosă, au refuzat să îi pună în posesie.
