Autoritățile recunosc că nu pot face față unui nou val de inundații, așteptat pentru această primăvară. După 20 martie, meteorologii anunță creșeteri ale temperaturilor pînă la 15 grade Celsius, ceea ce ar duce la un dezgheț brusc și revărsări ale rîurilor din județ. Mai mult, Vrancea se află printre județele nominalizate de specialiștii de la Administrația Apelor Române printre cele unde sînt așteptate inundații în lunile aprilie și iunie. În schimb, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) are aceeași dotare săracă ca și anul trecut, singura achiziție importantă fiind o barcă pneumatică de zece locuri. Nici în localitățile distruse de furia apelor nu s-a schimbat nimic, primarii declarînd că nu au fonduri pentru a achiziționa tehnica necesară unei intervenții minime. Digurile de protecție nu au fost refăcute, ceea ce face ca la eventualitatea producerii de noi inundații, distrugerile să fie și mai mari. Prefectul Ion Oprea a recunoscut ieri, că autoritățile nu pot face față unui nou val de inundații, cu dotarea actuală. În acest moment, Sistemul de Gospodărire a Apelor are nevoie de mai multe utilaje pentru a interveni în caz de inundații, respectiv buldozer, excavator, volă. Reprezentanții SGA au reușit, la sfîrșitul anului trecut, să cumpere cîteva mii de saci de iută și polietilen, un grup electrogen, motocositoare, o barcă gonflabilă, veste de salvare și colaci de salvare. „Nu putem face față unui nou val de inundații cu aceste dotări. Ce nu s-a făcut în 16 ani nu putem face acum într-un singur an. În ultimul an însă am căpătat mai multă experiență, sîntem mai bine pregătiți și vom acționa mai bine în asemenea situații”, a afirmat prefectul Ion Oprea. Prognozele meteorologilor sînt pesimiste, iar opt localități din județ ar putea fi afectate de inundațiile așteptate în următoarele luni. Cele mai afectate zone se află în bazinul hidrografic al Siretului, pe rîurile Milcovul, Putna, Åžușița și pîrîul Zăbala. Ca și anul trecut, inundațiile ar urma să lovească tot localitățile Vadu Roșca și Nănești, care au avut cel mai mult de suferit și la inundațiile din 2005. Pe lista zonelor inundabile se mai află localitățile Biliești, Suraia, Măicănești, Rîmniceni, Cîmpuri, Cîmpeneanca. Primele inundații sînt așteptate după 20 martie, cînd meteorologii au prognozat o încălzire a vremii pînă la 15 grade Celsius. Aceasta ar duce la revărsarea apelor din județ deoarece solul nu poate absorbi apa provenind din dezghețul zăpezii. „Dacă se va topi brusc zăpada atunci trebuie să fim pregătiți pentru eventuale inundații. Cetățenii trebuie să se implice mai mult, să decolmateze șanțurile, rigolele. Nu poate să facă mai mult nici primarul, nici prefectul”, consideră Ion Oprea. Nici o primărie nu are dotările necesare în caz de inundații Primarii localităților care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inundațiilor catastrofale din 11-14 iulie 2005, spun că nu s-a schimbat nimic față de anul trecut. Primăriile nu au dotările minime pentru a interveni în cazul unor inundații să salveze oamenii, în schimb, toți edilii susțin că au cîștigat experiență din tragedia de anul trecut. Nu există nici o barcă în proprietatea primăriilor, nu au cizme de cauciuc, pelerine, stocuri de medicamente sau hrană rece și nici mașini pentru evacuarea populației. În schimb, toate primăriile dispun de sisteme de avertizare a populației, în special sirene. În comuna Vulturul, din care face parte și satul Vadu Roșca, cel mai greu afectat de inundațiile din luna iulie 2005, nu există dotări pentru intervenții în cazul producerii unor dezastre. „Avem doar dotări mici cum ar fi saci pentru nisip și lopeți. Nu avem bărci nici cu, nici fără motor, în schimb am prevăzut o sumă de 300 milioane lei pentru situații speciale”, a spus viceprimarul din Vulturu. Primarul comunei Suraia, Pamfil Statache a spus că situația nu s-a schimbat cu nimic față de anul trecut. „Nu avem nici o dotare în plus față de luna iulie a anului trecut. Am prevăzut în bugetul pe anul acesta suma de 50 milionae lei vechi, dar suma este infimă față de necesități. Nu avem măcar o barcă pentru a scoate oamenii din ape dacă situația se repetă. De asemenea, nu au fost reparate digurile, doar breșele din diguri. Cu siguranță avem însă mai multă experiență față de anul trecut în cazul producerii unor inundații”, a declarat primarul comunei Suraia, Pamfil Statache. El mai crede că pentru evitarea pierderilor de vieți omenești și diminuarea distrugerilor materiale, trebuie realizat un program național de protecție a zonelor locuite, pe primul plan aflîndu-se consolidarea și mărirea digurilor de protecție. Primarul din Biliești spune că față de anul trecut are în plus doar „învățătura de minte” dată de valul de inundații. „Malurile rîului Putna sînt în aceeași situație ca la sfîrșitul lunii iulie 2005, nimeni nu a consolidat și înălțat vreun mal. De asemenea, nu există nici un vinovat pentru dezastrul de anul trecut. Noi știm că statul este vinovat dar mai știm că statul nu are nici un interes pentru a arăta vinovații”, a spus primarul Ovidiu Butuc. Acesta se referă la faptul că deși s-au făcut plîngeri penale împotriva prefectului Ion Oprea, a fostului subprefect Manole Merchea și a șefului SGA, Victor Răcoșanu, pentru modul în care au acționat în timpul inundațiilor, aceștia au fost scoși basma curată. „Le-am cerut celor de la SNIF prin mai multe adrese să realizeze o subtraversare la canalul de irigații în zona Sasu, deoarece Putna a inundat Bilieștiul prin intermediul a două canale de irigații, dar nu am primit nici un răspuns. Dacă nu vom primi răspuns vom trece la dărămarea acestui canal, indiferent de repercursiuni. Este dezinteres și delăsare, iar în eventualitatea producerii de noi inundații, tot statul se va face vinovat de eventualele pierderi”, consideră primarul din Biliești. Digurile de apărare de la Adjud și Odobești nu au fost finalizate Primarii orașelor Adjud și Odobești au declarat că deși au fost demarate lucrările de refacere a digurilor de apărare, lucrările nu sînt prea avansate datorită complexității lor, dar și pentru că din luna decembrie nu se mai lucrează din cauza vremii nefavorabile. „Atrag atenția asupra faptului că în orașul Odobești, spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu există nici un fel de gabion sau altă lucrare de apărare de mal. Orice creștere a debitelor pe rîul Milcov poate afecta în mod direct minim 18 locuințe din Odobești”, a spus primarul Daniel Nicolaș. Acesta stă însă, ceva mai bine la capitolul dotări pentru intervenții de urgență. A încheiat parteneriate cu Liceul Agricol și agenții economici pentru cazarea persoanelor evacuate și asigurarea hranei, are pregătite o pompă submersibilă, un autogreder, un buldozer, un infron și mai multe camioane și tractoare. De asemenea, a mai achiziționat stații de emisie recepție pentru a avea contact cu personalul aflat în zonele cu probleme. În replică, oficialii SGA susțin că toate digurile care au avut de suferit de pe urma inundațiilor de anul trecut au fost reparate. Aceste diguri sînt sub supraveghere, în cazul creșterii debitelor rîurilor, deoarece nu sînt tasate și nici protejate vegetativ. „După inundațiile din iulie 2005, toate digurile au fost revizuite, iar acolo unde a fost nevoie am efectuat lucrări de supraînălțare. Au mai rămas de efectuat lucrări de investiții pe digul de la Măicănești-Nămoloasa, malul drept. Acest dig nu este avariat, dar trebuie făcute lucrări deoarece după inundații s-a circulat pe el”, a spus purtătorul de cuvînt al SGA, Sergiu Mihăilă. ISU se bazează pe rechizițiile de la societățile comerciale Conducerea Inspectoratului pentru Situații de Urgență se luptă cu aceleași probleme reclamate în iulie 2005, în cadrul Comisiei Consultative. Lipsesc utilajele și materialele necesare pentru intervenții, nu sînt în continuare fonduri pentru dotări. Singura achiziție făcută în ultimul timp de ISU o reprezintă o barcă pneumatică de 10 persoane, care se alătură celei cu motor deja existente, dar care vara trecută nu prea a funcționat. „Nu putem spune că avem o dotare perfectă. În dotări noi avem autoturisme de teren, dar și mașinile de pompieri și descarcerare, dar nu avem buldozere, autogredere, macarale sau ifroane. Nici nu s-ar justifica să deținem așa ceva, pentru că ele sînt folosite doar în caz de calamități. Acestea se rechiziționează în caz de necesitate, așa cum se petrece la mai toate inspectoratele din țară. Care ar fi utilitatea unor motopompe de genul celor primite de la Timișoara, în afara unor situații de acest gen?! Totul se rechiziționează, în funcție de necesități, în baza unor planuri de cooperare, așa cum au fost și cele cu Societatea de Drumuri și Poduri, Jandarmeria sau Armata”, a declarat maiorul Jenică Lazăr, purtătorul de cuvînt al ISU.
