Cutremurul din 4 martie 1977, ora 21,22 care a avut o magnitudine de 7,2 este considerat datorită efectelor sale, ca unul dintre cele mai distrugătoare șocuri seismice care a lovit Romania în epoca modernă. La nivelul întregii țări, aproximativ 33.000 de locuințe s-au prăbușit sau au fost grav avariate. Au fost distruse numeroase școli și spitale, și-au pierdut viața 1.571 de oameni și au fost răniți 11.300. Nivelul pierderilor materiale înregistrate de economia românească s-a cifrat la circa 3 miliarde dolari. S-a impus și s-a trecut la o nouă proiectare anti seismică având la bază noile date înregistrate și prelucrate. În urma mișcărilor seismice din 1977, în județul Vrancea au fost avariate grav 301 imobile. Altele 113 clădiri au fost ușor avariate. N-au scăpat de avarii nici bisericile, fiind afectate peste 19 de astfel de edificii. La cutremurul din 4 martie 1977, 1.281 de familii din Vrancea au rămas fără locuință. Specialiștii de la Institutul de Cercetări pentru Echipamente și Tehnologii de Mecanizare a Construcțiilor (SC ICECOM SA ) București, care au realizat un Plan de Protecție și Intervenție împotriva seismelor și alunecărilor de teren avertizau în urmă cu cîțiva ani că pînă în 2011 există o probabilitate de 90% ca în regiunea seismică Vrancea să se producă un cutremur cu magnitudinea maximă de cel puțin 7,5 grade pe scara Richter. În urma dezastruosului cutremurului se va produce o succesiune sistematică de 50 pînă la 92 de replici în primul an. Acestea, cred specialiștii, vor avea o magnitudine mai mare de 5 grade pe scara Richter. Epicentrul cutremurului va fi tot Năruja, similar cu cel de la cutremurul din 4 martie 1977. În urma unui astfel de cutremur vor fi afectate peste 19.861 de gospodării individuale, blocuri de locuit, școli, grădinițe și instituții publice din județul nostru. Conform studiului menționat, dacă seismul se va produce noaptea, în județul nostru vor fi surprinse peste 160.000 de persoane. În timpul zilei, cutremurul ar putea face doar 10.000 de victime. „Pot să vă spun cu o probabilitate de sută la sută că pîină în 2006 nu vom avea un cutremur catastrofal, dar după acest an mai discutăm. Nu inseamnă că va fi în 2006 și vreau să informați corect cititorii dumneavoastră că nu există nici un indiciu că în 2006 va fi un cutremur catastrofal. Noi avem analize foarte corecte, deterministe din care reiese că pînă în 2006 nu putem avea un cutremur mare, catastrofal, deci peste 7 grade pe scara Richter. Putem avea cutremure de peste cinci sau șase grade, dar nu vom avea un cutremur catastrofal. După 2006 vom vedea”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Național pentru Fizica Pămîntului. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost înregistrat și la Observatorul Seismologic « Dr. Cornelius Radu », Vrâncioaia, dar mecanismul de deplasare a filmului nu a funcționat, înregistrându-se doar valoarea accelerației maxime. În cazul cutremurului din Vrancea din 4 martie 1977, directivitatea s-a caracterizat nu numai prin orientarea efectelor mai importante spre Sud Vest, spre București și Zimnicea, dar și prin intensificarea lor în comparație cu cele produse în 1940, deși cutremurul din acel an a fost mai puternic. România a avut parte în ultimul secol de 108 cutremure cu magnitudinea de peste 5 grade pe scara Richter, 99 fiind produse în zona Vrancea. Ultimii 60 de ani au însemnat pentru țara noastră patru cutremure majore: 10 noiembrie 1940 (7,7 grade Richter); 4 martie 1977 (7,5 grade Richter); 30 august 1986 (7,2 grade Richter); 30 mai 1990 (6,9 grade Richter). Aria expusă seismic în cazul cutremurelor produse în Vrancea se întinde pe 50% din teritoriu – circa 60% din populația țării, incluzând și Bucureștiul. Cele mai puternice cutremure din ultima mie de ani petrecute în România s-au produs pe data de 26 decembrie 1802, aproape de 7,8 grade pe scara Richter și la 4 martie 1977 – 7,2 grade pe scara Richter.
