Beneficiarii vrînceni ai Legii 416 care vor să încaseze în totalitate ajutorul social – mai ales că anul acesta a fost majorat – vor trebui să-și pitească bine de ochii vecinilor orătăniile ori animalele de pe lîngă casă. Mai mult, vor trebui să-și construiască bordeiele la limita celor cîțiva metri stabiliți prin hotărîrea autorităților locale, dacă nu vor să scoată bani din buzunare pentru fiecare metru pătrat în plus! Potrivit legii, fiecare Consiliu Local în parte stabilește limitele veniturilor ce s-ar putea obține de familiile care dețin păsări, animale, terenuri sau alte bunuri. Cuantumul ajutorului social va fi diminuat cu cît omul are în bătătură mai multe viețuitoare ori alte alea, considerate aducătoare de venituri. Valoarea acelorași dobitoce variază însă de la o localitate la alta! Privită dintr-o anumită perspectivă, Legea venitului minim garantat ar putea îndemna omul la… nemuncă! Păi la ce să se mai străduiască amărîtul să-și cultive o palmă de pămînt, să țină în bătătură două-trei cotcodăcitoare ca să aibă ouă la odrasle sau să crească vreun porc, dacă acestea nu fac altceva decît să reducă banii primiți ca ajutor social! Chiar dacă nivelul minim garantat a fost majorat anul acesta, amărîții tot amărîți au rămas. Potrivit statisticilor întocmite la nivelul Direcției Județene de Muncă, Solidaritate Socială și Familie, la sfîrșitul lunii noiembrie a anului trecut existau în Vrancea 8.415 familii beneficiare de ajutor social, din care: 2.721 formate dintr-o singură persoană, 1.835 din două persoane, 1.308 cu trei persoane, 1.186 formate din patru persoane, 709 din cinci persoane și 656 famili formate din peste cinci persoane. Anul acesta, statul a hotărît să acorde persoanei singure un ajutor de 883 de mii lei, două persoane vor trebui să se descurce cu 1,584 milioane lei, familiile formate din trei persoane au dreptul la 2,2 milioane lei, pe cînd cele formate din patru membrii vor primi lunar cîte 2,725 mii lei, iar cele cu cinci persoane, cîte 3,254 mii lei. Pentru fiecare membru al familiei care depășește numărul de cinci, s-a stabilit acordarea unei sume în plus, și anume cîte 220 mii lei. De menționat că sumele amintite sînt cuantumurile din care se scad toate celelalte venituri care intră în buzunarele familiei. Iar venituri nu înseamnă numai bani, cum ar fi alocațiile de stat ale copiilor, ci și multe alte lucruri pe care familia respectivă le are în bătătură. De exemplu, cinci găini la casa unei persoane ajutate sociale îi scad acesteia veniturile de la 883 mii lei, la circa 700 mii lei. Dacă amărășteanul ar fi în posesia unui porc, venitul i s-ar înjumătăți. Însă consilierii locali sînt de părere că acesta poate trăi într-o lună cu doar 300 de mii lei, hrănindu-se, și el și godacul, din restul pînă la 883, sumă adusă ca venit lunar de însăși necuvîntătoarea! Porcul, mai porc la oraș decît la țară Ceea ce uimește însă, este faptul că de exemplu găina nu aduce tot atîția bani omului dintr-o localitate ca celui din alta. Vaca este mai lăptoasă într-o comună decît în alta iar porcul este mai porc la oraș decît la țară! Nici măgarii nu sînt egali în măgărie, valoarea lor variind dintr-un loc într-altul! La Răcoasa și Vintileasca spre exemplu, vaca va subția ajutorul beneficiarului Legii 416 cu 500 de mii lei lunar, mai puțin decît la Tănăsoaia (330 mii lei), Mărășești (491.666 lei) și Adjud, oraș în care vaca se depreciază la 246.583 lei. Porcul cel mai „gras” este adjudecat însă tot de necăjiții adjudeni care, în cazul în care îl au în cotineață, vor trebui să renunțe la aproximativ 730 mii lei din ajutorul social. Cea mai miloasă grohăitoare este cea de Răcoasa, pentru că nu atentează la venitul amărîtului care-l crește decît cu 125 mii lei lunar. Cea mai ieftină păsărică ce poate zburătăcii în bătătura omului este considerată cotcodăcitoarea care, indiferent de cît de ouătoare e, sărăcește ajutorul social cu sume cuprinse între 8.500 lei (Răcoasa), 12.500 (Mărășești) și 35.250 lei (Soveja). Doar nu umblă degeaba vorba „proastă ca găina”! Curca însă, chiar dacă se „uită-n crăci” sau „dă prin lemne”, este mult mai valoroasă, atingînd chiar și pragul de 50.000 lei lunar! În ce privește cabalinele, nechezătorul a fost apreciat de consilierii locali ca aducînd venituri între 350 mii lei (Tănăsoaia) și aproape două milioane lei(!) la Adjud. Cel mai măgar dintre măgari se poate găsi în general la oraș, la Adjud de exemplu atingînd valoarea de 990 mii lei lunar. Măgăria scade însă la țară, unde este apreciată că aduce venituri cuprinse între 100-300 mii lei. Pomii, pămîntul sau locuințele aduc venituri Ajutorul primit de beneficiarii Legii 416 va fi diminuat și în cazul în care dețin terenuri, fie ele extra sau intravilane, arabile sau fînețe, livezi sau grădini de zarzavat. Un hectar de teren cultivat cu porumb scade veniturile familiei ajutate social cu pînă la 10 milioane lei anual, iar unul cu cartofi cu 35 milioane lei anual. Fîneața este apreciată de consilierii locali ca aducînd venituri de circa patru milioane lei/an, în timp ce hectarul de grădină ar diminua ajutorul social cu aproximativ șase milioane lei/an. Åži exemplele ar putea continua. Nu de puține ori însă, beneficiarii de ajutor social care au terenuri nu au cu ce să le muncească și astfel nu obțin nici un venit de pe ele. Fie că sînt prea bătrîni, fie că locuiesc în zone cu pămînt sterp, fie nu știu cum să facă să-l dea în arendă ori să-l vîndă, oamenii ajung să-și considere propriul pămînt o povară care le face viața și mai grea. Culmea culmilor pare însă stabilirea, prin hotărîrea consiliilor locale, a dimensiunii spațiului de locuit! În cazul în care coșmelia, fie ea de chirpici, cartoane sau alte materiale mai mult sau mai puțin perene are mai mult de 37 metri pătrați pentru o persoană, 52 mp pentru două persoane, 66 mp pentru trei suflete, 74 mp pentru patru, etc, atunci beneficiarul de ajutor social trebuie să plătească lunar, pentru fiecare metru pătrat care depășește aceste dimensiuni, cîte două mii lei. „Se consideră că acest spațiu poate fi închiriat”, a explicat unul dintre primarii cu care au discutat reporterii noștri. Primarul comunei Tănăsoaia a declarat că, la nivelul localității sale, cuantumurile veniturilor ce se pot obține din valorificarea animalelor și păsărilor sau altor bunuri nu au fost majorate. „Pentru acoperirea solicitărilor, am auzit că multe primării au procedat în pas cu majorările celorlalte venituri”, a spus primarul din Tănăsoia. Lene încurajată Beneficiarii de ajutor social nu pricep, în marea lor majoritate, de ce trebuie să li se diminueze sumele la care au dreptul pînă la limita a cîtorva sute de mii lei, numai pentru că au două găini în ogradă, porc în cotineață și o șleatcă de odrasle cu alocații. Ei sînt de părere că animalele de pe lîngă casă trebuie hrănite, iar grăunțele, lăturile, fînul, etc., îi costă. Åži oricum, legiuitorul ar trebui să știe că, cel puțin pînă în prezent, nu s-a pomenit vreun amărăștean care să-și facă crescătorie de găini ori fermă de vite! Faptul că legea le ia din bani dacă pun osul la treabă îi determină pe mulți să se rezume doar la a încasa ajutorul. Åži, poate, să-și pună mintea la contribuție ca să găsească cele mai ingenioase metode de a-și ascunde eventualele viețuitoarele considerate aducătoare de venituri, de ochii vecinilor și mai ales a autorităților. Despre grădinărit nici nu poate fi vorba. Cei mai mulți asistați social preferă să se plîngă că nu au și să muncească cu ziua pe la alții, pentru că banii căpătați astfel nu pot fi contorizați. Așa că principiul „te ajut să te ajuți singur” nu prea dă roade. Printr-o logică simplă, se poate pricepe foarte bine: familia formată din cinci persoane, doi adulți și trei copii, dacă nu are nimic, primește ajutor social de 2,725 milioane lei. La aceasta se adaugă alocația complementară de 428 mii lei, ajutorul de lemne pentru foc, ajutorul pentru rechizitele școlare, ajutoarele primite de la cine știe ce fundații… Rezultă o sumă totală de peste 3,1 milioane lei, adică peste un salariu minim pe economie, căpătat fără stresul zilnic al semnării vreunei condici. La care se adaugă chilipirurile obținute prin munca ocazională. Åži toate acestea determină beneficiarul ajutorului social să stea cu mîinile în sînt și să se uite la ograda pîrloagă, în așteptarea zilei cînd încasează ajutorul social. Doar legea îl încurajează! Asta-i tot.
