Premierul Adrian Năstase și-a lansat zile acestea cartea intitulată „Adrian Năstase, de la Karl Marx la Coca-Cola”, o autobiografie în care se împletesc momente din viața sa politică și personală. Volumul, editat de Nemira, este conceput sub forma unui dialog cu sociologul Alin Teodorescu, și face o trecere prin viața actualului premier din perioada copilăriei și pînă în prezent. Lucrarea cuprinde opiniile lui Adrian Năstase referitoare la politica externă sau internă. Așa cum însuși recunoaște, autobiografia actualului premier, aduce în atenția publicului, pe de-o parte pe omul Adrian Năstase, iar pe de altă parte pe politicianul și omul de stat Adrian Năstase. De altfel, această prezentare duală este sugerată chiar de copertă, care ni-l înfățișează pe Năstase în cele două ipostaze, cea oficială și cea personală, alături de familie. Lucrarea debutează cu o imagine din copilăria eroului principal, în care facem cunoștință cu un Adrian Năstase fascinat de viața albinelor, de casa părintească și de cireșul din curte. Potrivit spuselor sale, a fost o perioadă liniștită și frumoasă, ferită de lucruri urîte. A urmat o perioadă caracterizată de autor drept ciudată, în care îl vedem călătorind agățat de scara tramvaiului, hoinărind prin anticariate, pasionat de lucruri vechi și frumoase. Acum, adolescentul Adrian Năstase achiziționează prima piesă a colecției sale de artă, „o gravură superbă de Iser”, bineînțeles un nud de femeie. Debutul în cariera politică s-a produs treptat Urmează perioada studenției și implicit a formării profesionale a viitorului șef al Guvernului României, în care facem cunoștință cu un Adrian Năstase student eminent, pasionat de filosofie și sociologie, care își petrece foarte mult timp prin biblioteci, în același timp un rebel cu părul lung. Revoluția din 1989 și perioada următoare aduce intrarea în politică. În 1990, viitorul lider politic era un tînăr cercetător, „unul dintre cei mai buni specialiști în Drept Internațional din România”. Adrian Năstase povestește cum a intrat în politică, inițial pentru doi ani, și cum a rămas pînă în prezent, spre exasperarea soției Dana, care îi reproșează acest lucru chiar și acum. Din acest moment cartea aduce în prim plan cea de-a doua ipostază a lui Adrian Năstase, aceea de lider politic. Sînt amintite evenimente din timpul mineriadelor și al formării partidelor în România, întîmplări din perioada în care a condus Ministerul Afacerilor Externe și Camera Deputaților și opinii personale ale premierului privind integrarea europeană a României. Năstase vorbește în lucrare și despre relațiile sale personale cu Ion Iliescu, Petre Roman, Corneliu Coposu, Silvio Berlusconi și alți lideri politici sau formatori de opinie. Ion Iliescu – un politician înțelept Deosebit de interesante sînt portretele pe care autorul le face politicienilor cu care s-a intersectat la un moment dat. Astfel, Petre Roman este descris ca un personaj talentat pentru politica externă, dar egocentric în ceea ce privește lucrul cu echipa guvernamentală pe care a condus-o. În schimb, Theodor Stolojan este văzut ca un bun tehnician, dar lipsit de abilitate ca politician. În mod deosebit, dintre foștii și actualii adversari politici, Adrian Năstase își amintește de relația cu Corneliu Coposu, caracterizată prin considerație și respect reciproc. „Am avut de cele mai multe ori păreri diferite despre chestiuni de politică internă, chiar și externă, dar ne-am înțeles bine”. Premierul a insistat asupra relației cu Ion Iliescu, afirmînd că acesta a reprezentat, pentru el, un reper de stabilitate într-o perioadă a anilor `90 în care multe state s-au dezmembrat. Potrivit spuselor sale, Ion Iliescu este liderul politic de la care a avut cel mai mult de învățat și cu care a avut colaborare bună, în ciuda publicității negative care s-a făcut pe marginea acestui subiect. „Înțelept. Cred că este cel mai bun cuvînt pentru a-l caracteriza. Are un soi de privire cuprinzătoare asupra vieții, asupra lucrurilor…”. O carte cu final deschis Ultimele cinci capitole ale autobiografiei lui Adrian Năstase, aproape jumătate din numărul de pagini este dedicată perioadei de după 2000, considerată cea mai plină de împliniri, din punct de vedere politic. Preluarea funcției de prim ministru și a celei de președinte a PSD, reușitele în planul politicii externe, precum integrarea în NATO și negocierile de aderare la Uniunea Europeană, precum și primirea PSD în Internaționala Socialistă sînt cîteva dintre reperele carierei sale din această perioadă. Cartea nu este lipsită de considerații de natură personală referitoare la integrarea europeană sau viitorul României. „Unitatea în diversitate este, dacă vreți, elementul fundamental al Uniunii Europene. «Et pluribus unum» reprezintă esența a ceea ce, probabil va deveni Europa unită”. În această Europă, România are un loc bine stabilit, la capătul unui parcurs de la care nu trebuie să se abată. „După 2007, România va intra într-un malaxor european care o va ajuta să construiască mult mai rapid formulele eficiente de modernitate”. În ceea ce privește finalul, acesta este deschis, pentru că ne aflăm într-o campanie electorală, în care Adrian Năstase este participant direct, candidat pentru Președenția României. Ar mai fi de spus că „Adrian Năstase de la Karl Marx la Coca Cola” este o carte care prezintă viața unuia dintre cei mai importanți lideri politici de după 1989. După lectură, autorul speră ca cititorii să vadă și să înțeleagă anumite decizii sau gesturi ale omului politic Adrian Năstase, prin prisma celor prezentate în această lucrare: „Citind această carte, probabil că veți înțelege multe dintre lucrurile pe care într-un fel, în frânturi de conversație, le-ați bănuit poate, urmărind viața publică. Fiecare dintre noi are o trăire, o viețuire, felul în care se manifestă în timp real, dar există apoi un reflux, apare de fiecare dată un gând despre trecut, o digerare profundă a faptului de viață în perspectiva timpului”.
