Câteva zeci de persoane care lucrează pentru firme de exploatare a lemnului din judeţ au protestat, joi, în faţa Prefecturii Maramureş, nemulţumite de reglementarea în domeniu şi timpul lung de procesare a documentelor. Avocatul Florin Andreicuţ, decanul Baroului Maramureş, reprezentantul delegat din judeţul Maramureş al Asociaţiei Industriei Lemnului „Prolemn”, a declarat presei că a avut o primă întâlnire cu prefectul judeţului, iar nemulţumirile vor fi transmise printr-un memoriu scris. (…) Conform avocatului, asociaţiile şi patronatele care activează în domeniul forestier sunt nemulţumite de preţul lemnului şi timpii lungi de aşteptare pentru obţinerea unor autorizaţii. „În mare parte, nemulţumirile s-au discutat ieri la minister de către reprezentanţii asociaţiilor şi patronatelor din acest domeniu. Nemulţumirile pe care dumnealor le au se referă la faptul că produsul brut, lemnul exploatat din pădure, să fie la preţuri corecte (…). Sunt nemulţumiţi de faptul că există o birocraţie în obţinerea autorizaţiilor şi avizelor de mediu. Să fie mult mai simplificate, astfel încât modalitatea prin care aceste lucrări se desfăşoară să fie cât mai scurtă ca timp. (…) Exploatarea forestieră se face în anumite condiţii şi nu în permanenţă, ţinând cont de condiţiile meteo, iar lemnul pentru produsul finit să fie exploatat la maxim (lemnul pentru mobilier – n.red.), să aibă o anumită caracteristică, comparativ cu lemnul pentru foc”, a adăugat Andreicuţ. Pe toată durata protestului, sporadic au trecut prin zona centrală a oraşului câteva camioane pentru transportul lemnului, însă Poliţia rutieră a restricţionat accesul acestora.
Peste 200 de angajaţi din industria de prelucrare a lemnului din judeţul Bistriţa-Năsăud au protestat, joi, în faţa Palatului Administrativ din municipiul reşedinţă, faţă de ceea ce ei apreciază a fi o „suprareglementare” a acestui domeniu, care a dus la scumpirea materiei prime, la scăderea competitivităţii şi la reducerea unor activităţi şi a personalului aferent. La protest au participat şi şase camioane încărcate cu buşteni şi cherestea, care obţinuseră online autorizaţii de liberă trecere prin municipiul Bistriţa şi care au blocat temporar una dintre benzile de circulaţie de pe strada 1 Decembrie, străbătută de Drumul Naţional 17.
În mijlocul protestatarilor din Bistriţa-Năsăud s-a aflat şi preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului „Prolemn”, Constantin Tobescu, care a explicat dificultăţile cu care se confruntă aceste domeniu economic.”Ceea ce se întâmplă în industria lemnului afectează direct forţa de muncă. Orice loc de muncă pierdut în industria lemnului, la Ilva Mică sau la Şanţ sau la Rodna, înseamnă o familie în care capul familiei nu mai are un loc de muncă şi înseamnă, poate, o familie care trebui să emigreze. Industria lemnului susţine economic economia zonei montane, sunt 150.000 de locuri de muncă în acest sector de activitate şi ceea ce se întâmplă afectează pe cei direct implicaţi în această industrie, dar afectează toată populaţia României, prin faptul că s-a ajuns în România, dacă mergeţi să cumpăraţi mobilă, eu vă spun că probabilitatea este să cumpăraţi mobilă din Polonia, din Turcia sau din Moldova. Mobila care se vinde în România, în proporţie de 70%, a ajuns să fie mobilă din import, pentru că inclusiv industria mobilei din România a devenit necompetitivă pe piaţa internă, dar şi pe pieţele externe, datorită preţurilor prea mari ale resursei. Cine vrea să cumpere o scândură, orice gospodar, a ajuns să plătească în retail, deci în depozite, 14-16 milioane de lei pentru un metru cub de cherestea”, a declarat Tobescu.
Reprezentantul Prolemn spune că sectorul prelucrării lemnului a înregistrat o scădere a activităţii cu 24% din cauza unor „măsuri legislative fără nicio logică”. „Sunt foarte mulţi operatori care şi-au oprit activitatea sau şi-au redus activitatea. (…) Este o nemulţumire profundă venită dintr-o criză reală şi sunt nişte măsuri foarte simple şi de bun simţ care ar putea să corecteze aceste derapaje induse de suprareglementare, de nişte măsuri legislative absolut fără nicio logică. Până în momentul acesta, dacă vorbim de o reducere de activitate de 24%, aproximativ acelaşi este şi procentul de oameni care şi-au pierdut locul de muncă, însemnând la nivelul întregii industrii între 20 şi 30.000 de locuri de muncă pierdute în industria de prelucrare primară şi în industria mobilei”, a explicat Constantin Tobescu. Acesta a adăugat că, potrivit datelor conţinute de Inventarul Forestier Naţional, în România rămân nerecoltate anual circa 26 de milioane de metri cubi de lemn.
Întrebat despre imaginea domeniului forestier afectată de tăierile ilegale, Tobescu a afirmat că, în opinia sa, acest fenomen nu poate fi combătut controlând fabricile de mobilă sau lemnul care ajunge în portul Constanţa, ci verificând situaţia din pădure, de unde pleacă materia primă. Protestatarii au afişat bannere cu mesaje de tipul „Nu suntem hoţi, nici mafioţi”, „Fabricile de lemn sunt fabrici de pâine”, „Paza pădurilor se face în pădure,” „Investiţii în industria lemnului = investiţii într-un viitor mai sănătos al României”, iar pe camioanele încărcate cu materiale lemnoase era afişat „Lemn din Austria, Germania, Finlanda. Oare de ce?”.
