Liderii Uniunii Europene au felicitat sâmbătă România şi Bulgaria pentru aderarea la Schengen cu frontierele maritime şi aeriene, prin mesaje postate pe conturile lor de pe reţeaua X (fostul Twitter). ”Felicitări României şi Bulgariei pentru extinderea spaţiului Schengen pentru pasagerii transportului maritim şi aerian”, a transmis preşedintele Consiliului European, Charles Michel. El a precizat că acesta este „un pas mult aşteptat de cetăţenii români şi bulgari pentru a se bucura de o mai mare libertate de mişcare, cu perspectiva transportului terestru, care va urma”.
”Astăzi este o zi de mare mândrie pentru Bulgaria şi România. Decizia de a elimina controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România este un pas important pentru ei şi pentru spaţiul Schengen. Ambele ţări au muncit din greu pentru asta. Ambele ţări o merită. Vor face Schengen şi mai puternic”, a postat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
”Felicitări cetăţenilor din România şi Bulgaria pentru aderarea la spaţiul Schengen, odată cu ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene. A durat mult timp. Aceasta face ca Uniunea noastră să fie mai puternică şi ca poparele noastre să fie mai în siguranţă. Europa uneşte” – a scris şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
”O decizie istorică luată astăzi de Consiliu pentru a încununa un an de realizări remarcabile. Primirea României şi a Bulgariei va face Schengen mai puternic. Ne-a luat ceva timp, dar am reuşit”, şi-a exprimat satisfacţia Margaritis Schinas, vicepreşedinte pentru promovarea modului nostru de viaţă european, care a încheiat mesajul cu urarea ”Bine aţi venit în Schengen!”, scrisă în limbile română şi bulgară.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat că această „decizie istorică” a Consiliului „vine după 13 ani de blocaj şi este rezultatul unui angajament politic şi al unei determinări” şi şi-a exprimat speranţa că „anul viitor Consiliul va putea decide, de asemenea, eliminarea controalelor la frontierele terestre”, conform EFE.
Ţările membre ale Uniunii Europene au aprobat sâmbătă, în unanimitate, intrarea graduală a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Începând din martie, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu aceste două ţări vor fi ridicate, Austria, Bulgaria şi România angajându-se, de asemenea, să convină ulterior asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre, a informat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.
Ministerul de Interne al Spaniei a salutat sâmbătă decizia Uniunii Europene de a include gradual România şi Bulgaria în zona de liberă circulaţie Schengen, ceea ce va face din aceasta ”un spaţiu mai puternic şi mai sigur”. Ministerul condus de Fernando Grande-Marlaska a reamintit, într-un comunicat, că această decizie încununează un proces care a început în urmă cu 12 ani şi că a fost una dintre priorităţile Ministerului de Interne pentru cele şase luni ale preşedinţiei spaniole care s-a încheiat duminică. În comunicat se spune că acordul a fost posibil în urma unor negocieri intense purtate în ultimele săptămâni între statele membre în cauză (Austria, Bulgaria şi România), cu sprijinul Comisiei Europene şi cu medierea preşedinţiei spaniole a Consiliului. ”Determinarea de negociere a preşedinţiei (spaniole) a reuşit să depăşească reticenţele persistente şi să ajungă la un acord echitabil şi istoric”, subliniază ministerul. Acesta a explicat că ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime va avea loc în martie 2024, în timp ce pentru frontierele terestre, Austria, Bulgaria şi România s-au angajat să discute data ridicării acestora în 2024. „Ridicarea progresivă a controalelor la frontierele interne cu Bulgaria şi România va consolida şi extinde spaţiul european de liberă circulaţie şi va facilita circulaţia a milioane de persoane, cu un impact social şi economic foarte pozitiv asupra întregii regiuni”, concluzionează comunicatul.
Premierul PSD Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă seară că din martie se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vor putea fi emise vize Schengen. „Am promis, am făcut! Acum este oficial: din martie, se ridică graniţele aeriene şi maritime şi vom putea emite vize Schengen. După 13 ani de eşecuri şi umilinţe, acest Guvern a pornit un proces care de astăzi este ireversibil. Anul viitor (2024 – n.r.) vom continua eforturile pentru a închide definitiv acest proces!”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Aderarea României la spaţiul Schengen aerian şi maritim este un pas foarte important pentru mediul de afaceri şi pentru IMM-uri, care va facilita comerţul prin scăderea costurilor de transport pentru mărfurile şi bunurile româneşti la export, consideră Consiliul IMM-urilor. „CNIPMMR salută decizia Consiliului European prin care este de acord să ridice controalele la frontierele interne, aeriene şi maritime, cu Bulgaria şi România din 31 martie 2024. Felicităm eforturile Guvernului României şi ale întregii societăţi pentru îndeplinirea acestui deziderat, care contribuie la crearea unui climat de încredere şi la consolidarea imaginii României ca o ţară stabilă în cadrul Uniunii Europene. Pentru mediul de afaceri şi pentru IMM-uri este foarte important acest pas care va facilita comerţul prin scăderea costurilor de transport pentru mărfurile şi bunurile româneşti la export”, se arată într-un comunicat al organizaţiei transmis duminică AGERPRES.
Potrivit sursei citate, spaţiul Schengen este atractiv pentru turişti, iar aderarea României va atrage mai mulţi vizitatori străini, având un impact pozitiv asupra industriei turismului. „Libertatea de mişcare fără controale la frontierele interne ale ţărilor Schengen stimulează călătoriile pentru scopuri profesionale, personale sau de afaceri, constituind un impuls pentru antreprenorii români în valorificarea oportunităţilor la nivel european. CNIPMMR va continua să susţină integrarea României la spaţiul Schengen pe graniţele terestre, fapt care va consolida cooperarea şi comunicarea atât între mediul de afaceri românesc şi european, cât şi între autorităţile române şi cele ale statelor membre”, se precizează în documentul citat.
