Vrancea este pe ultimele locuri din țară la numărul de turiști, români și străini, înregistrați în prima jumătate din acest an. Un raport realizat de Institutul Național de Statistică arată că în Vrancea au fost înregistrați 21.097 de turiști din care 933 au fost străini. Statistica include turiștii care se înregistrează într-o unitate de cazare înregistrată legal, inclusiv camere și apartamente de închiriat. Județe cu mai puțini vizitatori decât Vrancea sunt Sălaj, Olt, Teleorman, Călărași, Giurgiu, Ialomița.
Din păcate, multe din localitățile din zona de munte nu dispun de o infrastructură adecvată pentru turiști, nu sunt destule restaurante cu specific local, nu există pârtii de schi ori piste de bob ca în alte județe. În Lepșa, turiștii nu au trotuare pe care să circule și trebuie să fie atenți la mașinile de pe DN2 D, iar în Soveja vechile hoteluri au fost lăsate în paragină de SIND România. Poate că proiectele autorităților locale, precum amenajarea drumului spre Rezervația Cheile Tișiței, stațiunea de la Vizantea Livezi sau campusul de la Soveja vor schimba imaginea județului, iar Vrancea va redeveni o atracție turistică atât pentru români cât și pentru vizitatorii din străinătate.
Cât despre turismul oenologic în cea mai mare podgorie din România, acesta poate fi descris cu vorbele lui Caragiale, e „sublim, dar lipsește cu desăvârșire”. Câteva încercări izolate din partea celor de la Domeniile Panciu sau Crama Gîrboiu, de exemplu, nu sunt decât excepția care confirmă regula.
Desigur, dacă e să ne gândim ce am recomanda unui turist să vadă, să viziteze în Vrancea, ne-ar veni imediat în minte: mausoleele, Cheile Tișiței, Cascada Putnei, mănăstirile, case memoriale, muzee. Până la urmă, fiecare localitate are ceva cu care se mândrește și care consideră că merită văzut de alții, dar turismul e mai mult decât atât. Oamenii își doresc pachete all-inclusive, vor vacanțe care să le lase amintiri de neuitat, experiențe unice și poze cu care să „rupă gura târgului” pe rețelele sociale.
