Un vrâncean, membru de seamă al comunității locale din care face parte, a fost condamnat, la finele anului trecut, de instanța de fond la plata unei amenzi penale pentru braconaj, în legătură cu fapte comise în 2020. Bărbatul fusese judecat și pentru contrabandă cu țigări, însă a scăpat de acuzații, deoarece instanța a dispus achitarea, cu mențiunea că, prin sentință, s-a dispus „informarea de îndată a părţii civile Autoritatea Vamală Română prin Direcţia Regională Vamală Galaţi (…) pentru a aplica sancţiunea contravenţională vamală pentru fapta din 21.04.2021 pentru care s-a dispus achitarea (…)”.
Prin aceeași sentință, inculpatului i-au fost restituite 32 de pachete de ţigări netimbrate găsite la percheziții, nu aceeași situație fiind însă cu arma de vânătoare cu alice, cal. 12/2, în privința căreia s-a dispus confiscarea, pe considerentul că fusese folosită la săvârşirea infracţiunilor. În final, amenda penală stabilită este de 3.000 de lei, pentru braconaj cinegetic – vânătoarea fără respectarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de vânătoare, fiind admisă totodată și acțiunea civilă formulată de AJVPS Vrancea, care ceruse 2.500 euro, „reprezentând contravaloarea căpriorului recoltat la data de 22.07.2020 de către inculpat”.
Din ce se reținea în rechizitoriu, inculpatul se deplasase în iulie 2020 pe un fond cinegetic, într-adevăr, în baza unei autorizaţii de vânătoare individuale, însă fără să fie însoţit de paznicul de vânătoare şi fără să consemneze în autorizaţie ieşirea în teren, ocazie cu care a vânat un exemplar de căprior – mascul, pe care nu l-a crotaliat şi nu l-a înscris în autorizaţia de vânătoare. Despre contrabandă, procurorii descriau că acesta deținuse în septembrie 2020 mai multe pachete de ţigări netimbrate şi provenite din contrabandă: 20 pachete în interiorul autoturismului său, restul într-un birou de la unul din punctele de lucru ale societăţii sale. Inițial, polițiștii s-au sesizat din oficiu cu privire la activitățile de braconaj pe care vânătorul le-ar fi derulat pe fondul cinegetic. Ulterior, la distanță de aproape un an, a existat și un denunț referitor la faptul că în cursul anilor 2019 şi 2020, inculpatul fusese văzut pe raza cantonului silvic, ocazie cu care s-au auzit şi focuri de armă, dar şi că în magazinul său mixt comercializa ţigări provenite din contrabandă.
Între timp, telefonul inculpatului era deja ascultat, iar din unele discuții cu paznicii de vânătoare și cu diverse alte persoane a reieșit că omul avea o adevărată pasiune pentru vânătoare, astfel că oamenii legii au efectuat o percheziție domiciliară la locuința acestuia, iar într-o ladă frigorifică, ambalat într-o pungă de culoare albă, a fost găsit un cap de căprior – mascul, congelat, cu blană şi coarne, care nu avea crotal. La acel moment, inculpatul le-a arătat oamenilor legii autorizaţia de vânătoare individuală, însă ceva nu se potrivea, deoarece la rubrica „data ieşirii în teren” era completată doar luna septembrie și anul 2020, fără o zi anume. Continuând percheziția, oamenii legii au găsit și țigări netimbrate în mașina vânătorului, pe bancheta din spate, într-o sacoşă din rafie. În paralel, la percheziția efectuată în magazinul mixt au fost găsite alte pachete de ţigări cu timbru, dar pentru care nu existau documente legale de provenienţă, iar în timpul percheziției la sediul punctului de lucru unde funcţiona un atelier de prelucrarea lemnului au fost identificate țigări netimbrate, dar şi un corn cu 3 ramuri provenit de la un animal sălbatic din specia căprior.
Vânătorul a declarat constant că este nevinovat, găsind explicații pentru toate cele descoperite: țigările erau cumpărate din Piața Moldovei, pentru a le da muncitorilor, dar habar nu avusese că nu aveau timbru, iar acuzația de braconaj a încercat să o demonteze prin aceea că „trofeul” fusese obținut după o vânătoare din 2019, perfect legal, și nu în iulie 2020, atunci când existau suspiciunile. La audieri, a explicat că nu știe de ce capul de căprior nu are crotal, susținând că la momentul în care vânase prada îi înmânase trofeul paznicului de vânătoare pentru a-l duce la AJVPS în vederea recoltării de probe, fiindu-i restituit la câteva zile, după care l-a depozitat în lada frigorifică. Și despre cornul de căprior cu trei ramuri identificat la atelierul de prelucrat materialul lemnos inculpatul a avut o poveste, anume că îl găsise în pădure, în urmă cu aproximativ 9-10 ani. Dacă despre corn nu s-a putut proba mare lucru, anchetatorii au mers pe „firul” informației privind probele recoltate de la capul de căprior, care de regulă se efectuează de specialiști ai Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Vrancea.
Din nou, ceva nu s-a potrivit, a reținut instanța în motivarea sentinței, așa cum apare pe rejust.ro: „Organele de urmărire penală au apreciat că din probele administrate reiese practica inculpatului (…) de a ieşi în teren, cu sau fără acceptul paznicului de vânătoare (…), având asupra sa autorizaţie emisă în mod legal de către AJVPS, completând doar luna şi anul, nu şi ziua ieşirii, decât la un eventual control. De asemenea, vânatul recoltat nu se trecea de fiecare dată în autorizaţie, aşa cum a procedat în data de 22.07.2020, astfel existând posibilitatea de a mai recolta o piesă de vânat. În acord cu constatările organelor de urmărire penală, instanța observă că inculpatul a purtat diverse discuţii cu paznicul de vânătoare din zonă, dar şi cu alte persoane referitoare la ieşirile în pădure, fie pentru observarea vânatului, fie pentru recoltarea acestuia.
(…) Instanța constată că s-a probat, fără putinţă de tăgadă, faptul că inculpatul s-a deplasat în seara-noaptea zilei de 22.07.2022 în fondul cinegetic, pentru a efectua o partidă de vânătoare. În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului cum că acel cap de căprior găsit la percheziţia domiciliară efectuată la data de 18.09.2020 este din anul 2019, instanța o apreciază ca nesinceră, aceasta fiind contrazisă de observaţiile făcute de DSVSA Vrancea, care a specificat că de la capul de căprior găsit la percheziţie nu s-au prelevat mostre de trunchi cerebral, așa încât nu avea cum să fie cel recoltat de inculpat în anul 2019. Susţinerile inculpatului referitoare la eventuala înlocuire a capului de căprior din anul 2019 de către reprezentanţii DSVSA Vrancea nu au un fundament real, având în vedere că toate capurile primite spre analiză erau crotaliate şi de la toate au fost prelevate probe de trunchi cerebral. Astfel, chiar dacă ar fi fost înlocuit, din greşeală, capul predat de inculpat în anul 2019 spre analiză, cu altul predat de altă persoană, şi acestuia ar fi trebuit să îi lipsească materie cerebrală”.
În cursul anchetei, AJVPS a solicitat 2.5000 de euro de la inculpat, însă cum acesta se considera nevinovat, a arătat că nu doreşte să achite prejudiciul. În schimb, a achitat integral prejudiciul privind cele 32 de pachete de ţigări netimbrate pe care le-a deţinut, dat fiind că era vorba doar despre 422 lei, ceea ce instanța a și avut în vedere. Între timp, fapta de contrabandă imputată vrânceanului nu mai era incriminată ca infracțiune, astfel că în această privință s-a dispus achitarea. „(…) instanţa va avea în vedere că inculpatul (…) nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind o persoană respectată şi respectabilă în localitate. Este un bun gospodar, este căsătorit şi are doi copii şi nu a fost implicat în activităţi antisociale, nefiind sancţionat penal sau contravenţional. Este consilier local în cadrul Cosiliul Local (…) şi se preocupă de rezolvarea problemelor cetăţenilor. Desfăşoară o activitate economică pe raza comunei, având şi angajaţi şi achită taxele şi impozitele în mod corect.
Acesta nu a recunoscut faptele comise și nu a colaborat cu organele judiciare pentru aflarea adevărului, însă a achitat prejudiciul creat Autorităţii Vamale. AJVPS Vrancea (…) s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2.500 euro, valoare ce se va achita în lei la cursul valutar al zilei în care se efectuează plata, reprezentând valoarea despăgubirilor pentru recoltarea unui căprior (M), fără a fi înregistrat în autorizaţie, în perioada admisă pentru vânarea acestei specii. Inculpatul a susţinut că valoarea unui căprior nu poate fi atât de ridicată, sens în care a depus la dosar informaţiile oferite de această instituţie pe site-ul oficial, conform cărora costului unui căprior mascul, trofeu sau de selecţie este de 450 lei/ piesă.
(…) Având în vedere că la săvârșirea infracțiunilor inculpatul s-a folosit de armele de vânătoare pe care le deținea în mod legal, că acesta a săvârşit infracţiuni de pericol folosind respectivele arme şi că prin lăsarea în posesia inculpatului a armelor folosite la săvârşirea infracţiunilor există pericolul ca inculpatul să mai săvârşească şi alte fapte penale, pentru înlăturarea acestei stări de pericol, (…) instanța va dispune confiscarea (…). La luarea acestei măsuri instanţa are în vedere că inculpatul a folosit efectiv această armă pentru săvârşirea infracţiunii reţinută în sarcina sa, arma este proprietatea inculpatului, a fost indisponibilizată, iar valoarea acesteia nu este una disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptei comise”, se mai explica în motivare.
Foto cu rol ilustrativ, sursa: Pixabay
