Vrancea este în topul județelor din România care au înregistrat o creștere a populației în ultimii 70 de ani, arată datele Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2021 (RPL2021) față de prima ediție a recensământului din 1948. Informațiile Institutului Național de Statistică arată că la ultimul recensământ au fost înregistrați 335.312 vrânceni, cu 16% mai mult decât în 1948 când erau 290.183 persoane în județ. În schimb, raportat la datele recensământului din 2011, Vrancea a înregistrat o scădere a populației cu cinci mii locuitori. Reducerea însă a fost mai mică decât în 2011. Recensământul din acel an consemna o reducere cu 40 mii locuitori a populației Vrancei, comparativ cu datele înregistrate la recensământul din 2002.
Datele provizorii din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2021 situează Vrancea pe locul 19 la nivel național, raportat la datele recensământului din 1948, înaintea unor județe precum Buzău, Olt, Alba, Arad, Mehedinți sau Teleorman unde au fost înregistrată o reducere a numărului de locuitori. Cea mai mare scădere se află la Teleorman, unde populația s-a redus cu 34%, de la 487 mii locuitori în 1948 până la 323 mii locuitori la ultimul recensământ.
Ciudat este totuși că statisticienii au făcut aceste comparații în condițiile în care judeţul Vrancea a fost înfiinţat abia în 1968, cuprinzând atunci aproape în întregime fostul judeţ Putna şi aproximativ o treime din fostul judeţ Râmnicu Sărat. După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu venirea comuniștilor la putere, cele 58 de județe din vechiul regat și plășile, forme intermediare de organizare administrativă între județe și orașe, au fost desființate. Au fost înființate regiuni și raioane, dar în 1968 au loc noi modificări administrativ – teritoriale, iar pe zona ocupată, aproximativ, de raioanele Focșani, Adjud și Panciu, este înființat județul Vrancea. Regimul aflat la putere atunci în România se distanța astfel de modelul sovietic. (O parte din informații au fost preluate de la Agerpres, Europa Liberă și site-ul Arhivelor Naționale)
Datele complete și finale ale RPL2021 vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai a anului în curs și până la finalul lui 2023. A fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Populaţia rezidentă a României este de 19,05 milioane de persoane, din care 9,8 milioane de sex feminin, reprezentând 51,5%, conform primelor date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, runda 2021, a anunţat INS.
Potrivit comunicatului de presă, nu au fost cuprinse în populația rezidentă a țării „persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată)”.
Populaţia activă este de 8,185 milioane de persoane, fiind compusă din 7,689 milioane de persoane ocupate şi din 496.100 şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10,868 milioane de persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezintă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32%). INS menţionează că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste).
S-au declarat români 14,8 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).
