O serie de obiceiuri, datini și tradiţii însoțesc din vechime trecerea românilor într-un nou an, semnificația lor străveche fiind aceea de a anunța un moment al refacerii și al înnoirii.
Sorcova, Plugușorul, Mascații, Ursul, Capra, sunt obiceiuri păstrate din moși-strămoși, ce aduc, odată cu semnul înnoirii, urări de sănătate, belşug și bucurie.
În satul vrâncean Dălhăuți, obiceiul Plugușorului cu mascați a fost păstrat și în acest an, grupul mare de plugari, costumați în felurite personaje, pornind cu uratul din casă în casă, încă din zorii primei zile a lui 2023. Formată din cei mai tineri bărbați ai satului, dar și din unii ceva mai vârstnici, ceata mascaților a fost primită în toate gospodăriile dălhăuțenilor dornici de a începe anul nou cum se cuvine, cu urări de sănatate și belșug.
Ceata reuneşte personaje precum ursul, capra, preotul, moartea, urâţii, frumoşii, dracii, mireasa, doctorul, căpitanul. Pluguşorul mascaților este întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei, iar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de buhaiul care imită mugetul boilor.
Măștile pline de inspirație sunt dovada priceperii „mascaților” din Dălhăuți, deja specializați în confecționarea lor.
Până la apusul soarelui, întreg satul vrâncean Dălhăuți, răsfirat peste dealuri, este străbătut de la un capăt la altul, obiceiul străvechi încheindu-se cu „Spartul Plugului”.
Potrivit Agerpres, Plugușorul, „Mascaţii” şi „Ursul” sunt printre cele mai frumoase obiceiuri ale românilor. În ajunul Anului Nou, pe înserat, tinerii „mascaţi” pornesc în cete prin satele din nordul Moldovei, purtând costume ale diferitelor personaje – ursul, capra, căiuţii, cerbii etc – şi merg din poartă în poartă, până în zorii zilei.
Obiceiul umblatului cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. „Ursul” este un personaj întruchipat de un flăcău care poartă pe cap şi umeri blana unui urs, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un ”ursar”, fiind însoţită de muzicanţi şi urmată de un grup de personaje (chiar şi un copil care ia rolul ”puiului de urs”).
„Ursul” mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai animalului pe care îl reprezintă, în bătăile tobelor, izbind puternic pământul cu tălpile, ceea ce semnifică purificarea şi fertilizarea solului în noul an.
Printre cele mai frumoase obiceiuri pe care romanii le au în noaptea de Anul Nou dar şi în prima zi a noului an, trebuie neapărat amintite Sorcova şi Pluguşorul, potrivit site-ului https://calendarulortodox.ro.
Pluguşorul – străvechi obicei agrar, derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate – s-a transformat, în timp, într-o urare de recolte bogate în anul care abia începe, însoţită de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei.
Plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit, de-a lungul timpului, cu un plug în miniatură sau cu buhaiul care imită mugetul boilor. Textul strigat de colindătorii care merg cu Pluguşorul reprezintă „o naraţie privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase, începe cu aratul, fiind urmat de semănat, de îngrijirea plantelor, de recoltat şi de adusul boabelor în hambare”, conform volumului „Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997).
sursă video: Andrei Jelea
