Peste 60% dintre români se autoevaluează negativ din punctul de vedere al valorii personale pentru societate şi 8 din 10 spun că s-au simţit discriminaţi cel puţin o dată în viaţă, în timp ce 86% dintre respondenţi simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puţin o dată în viaţă, inclusiv din cauza statutului lor social. Acestea sunt concluziile unei cercetări cantitative şi calitative realizate de Novel Research şi Izibiz la comanda Provident Financial România, cu scopul de a extrage din tabloul general al populaţiei României o imagine clară a categoriilor vulnerabile şi invizibile din societatea românească, a problemelor pe care le au, dar şi a posibilelor soluţii.
Potrivit unui comunicat al Provident Financial România transmis miercuri AGERPRES, studiul, care a analizat în profunzime şase grupuri vulnerabile, a mai arătat că frecvenţa discriminării percepute este de două ori mai mare la persoanele din grupurile invizibile. „În acelaşi timp, 57% din populaţia activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum şi doar jumătate dintre respondenţi se aşteaptă să trăiască până la această vârstă şi, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie‟, se menţionează în comunicat.
Cele şase grupuri invizibile analizate au fost: fermierii de subzistenţă, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, şomerii cu vârsta între 55 şi 64 de ani şi pensionarii în risc de sărăcie şi excluziune socială. Potrivit datelor obţinute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puţin unul dintre aceste grupuri şi includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuţii cumulate la bugetul naţional de aproximativ 4 miliarde de lei lunar. „Credem cu tărie că situaţia socială nu ar trebui să împiedice oamenii să acceseze o formă legală de finanţare. O bună parte dintre clienţii noştri iau pentru prima dată un credit chiar de la noi, iar acest lucru îi ajută ulterior să ia împrumuturi şi din altă parte: mai bine de 30% dintre clienţii noi de anul trecut nu aveau niciun istoric de creditare şi, în fiecare an, mii de clienţi ies din portofoliul nostru prin refinanţări la alte instituţii financiare.
Acesta este rolul pe care vrem să îl jucăm în industria financiară din România şi simţim că avem atât responsabilitatea, cât şi capacitatea de a contribui la creşterea conştientizării problemelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile şi invizibile din societatea românească, inclusiv din perspectiva accesului la produse şi servicii financiare. Separat, punem la bătaie un grant în valoare de 100.000 de euro, destinat unui program menit să ajute categoriile invizibile din România să îşi îmbunătăţească nivelul de trai, oferindu-le cunoştinţele şi încrederea de sine de care au nevoie pentru a merge înainte‟, a spus Florin Bâlcan, director general Provident Financial România.
În ceea ce priveşte primul grup analizat, studiul arată că în prezent, în România sunt peste 548.000 de ferme de subzistenţă, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei. În ciuda faptului că fermierii de subzistenţă sunt percepuţi pozitiv de către societate şi că produsele lor sunt considerate mai bune şi mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale. „Cercetarea a relevat că, pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competenţe de management şi de înţelegere a legislaţiei, alături de resursele necesare pentru a creşte gradul de asociere şi pentru a accesa pieţe cu un flux de desfacere constant‟, se precizează în comunicat.
În cazul micilor antreprenori, 36% dintre români spun că au folosit cel puţin o dată servicii livrate de antreprenorii din zona de gig economy. 84% dintre români au o părere foarte bună despre antreprenori, procent care creşte la 91% în rândul tinerilor. În egală măsură, antreprenorii au cel mai ridicat nivel de stimă de sine, însă se simt printre cei mai discriminaţi dintre toate segmentele sociale analizate, alături de muncitorii la negru, arată studiul citat. „În România sunt peste 272.000 de familii monoparentale, iar părinţii singuri resimt o presiune foarte mare de timp: sunt stresaţi că nu sunt suficient de mult alături de copii, dar, în acelaşi timp, au nevoie să fie integraţi pe piaţa muncii cu normă întreagă pentru a face faţă cheltuielilor. Astfel, principala problemă identificată la această categorie este lipsa instituţiilor care pot asigura supravegherea copiilor în condiţii accesibile sau incompatibilitatea dintre programul acestora şi programul obişnuit de muncă‟, relevă studiul citat.
La nivel declarativ, 19% dintre respondenţi cunosc pe cineva care lucrează la negru şi, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. (…)
