Ploile din ultima vreme au fost și continuă să fie mană cerească pentru culegătorii de ciuperci din zona de munte a Vrancei. În această perioadă, gospodinele, și nu numai, caută hribii, unele dintre cele mai apreciate soiuri de ciuperci folosite la diferite feluri de mâncare. Ne-am încercat și noi norocul la Viișoara, un sat din comuna Vidra, în căutarea hribilor, deși sezonul lor abia de acum începe. Odată ajunși la marginea pădurii, am găsit primul hrib… puțin trecut. Norocul nu a mai fost însă de partea noastră pentru că mai apoi am găsit fel de fel de ciuperci, mai puțini hribi. De ce?! Oamenii care cunosc zona, au venit cu cel puțin două zile înaintea noastră și au cules cam tot ce au găsit.
Ne-am continuat aventura prin luminiș, descoperind cu stupoare că hribii, puțini la număr, erau într-o stare avansată de putrefacție, deci… necomestibili. Ciupercile pot fi foarte periculoase pentru consumul uman, tocmai de aceea, dacă nu sunteți cunoscători, ar trebui să mergeți la cules cu cineva care știe cum să deosebească ciupercile otrăvitoare de cele comestibile. „Sunt foarte mulți hribi țigănești pe aici. Atunci când îi tai, pe lângă faptul că au coada roșie la interior, observăm că se albăstresc pe margine. Unii oameni spun că-i poți mânca după ce-i fierbi foarte bine. Dar este riscul prea mare. Cel mai bine este să-i evitați‟, ne recomandă un localnic.
Cu lădița de hribi la marginea șoselei…
Cu toate că nu am găsit cine știe ce hribi, mica noastră excursie la Viișoara a fost de bun augur pentru că, pe lângă peisajul desprins parcă din basmele copilăriei, am mâncat mure, mere și pere… de munte. Ca să nu ne întoarcem totuși cu mâna goală la Focșani, am cumpărat un kilogram de hribi de la o persoană care vindea pe marginea șoselei, în zona Bolotești. „I-am cules de la Tulnici. Sunt buni, nu au viermi‟, ne asigură bărbatul. „Ăștia mici sunt mai buni. Eu i-am tăiat în două, am pus sare pe ei și i-am făcut pe plită‟, adaugă soția lui. Pentru un kilogram de hribi am plătit 30 de lei. Același preț este cerut și în Piața Moldovei din Focșani.
Când am mers în piață, doar doi comerciați aveau la vânzare hribi, spunând că prețurile variază între 30 și 40 de lei kilogramul. „La noi, la Găgești, de unde am adus hribii, nu prea sunt urși. Sunt la munte, dar prin partea Boloteștiului. Vindem hribi de 40 de ani și cunoaștem care sunt otrăvitori și care nu. Și hribii țigănești sunt buni. Îi opărești bine și sunt buni. Ăștia, pe care-i avem noi la vânzare, sunt hribi de fag și stejar. Sunt cei mai buni‟, ne dă asigurări vânzătorul. Ne oprim și în dreptul următoarei tarabe cu hribi și întrebăm curioși de unde au fost culeși. „Nu i-am cules eu, mi i-a adus un băiat. Eu vând afine de pădure‟, răspune bărbatul. Datorită accentului puțin diferit, îl întreb din ce țară este. „Sunt din Palestina. În piață vând de 10 ani, iar în România stau de 18 ani. Eu aduc afine de pădure. Acum se vând mai bine afinele de pădure și zmeura de pădure. Prețurile sunt mai ridicate față de anul trecut, însă, în piață, prețurile sunt diferite față de market. Noi, dacă ridicăm prețurile, nu mai vin oamenii. Și să știți că au scăzut mult vânzările față de anul trecut. Vindeam mai mult anul trecut, acum oamenii vin mai greu‟, răspunde bărbatul. Piețarul ne mai spune că în curând vor apărea mai mulți comercianți cu bureți și că prețurile vor scădea de la 30/40 de lei kilogramul, cât sunt acum, la 20 de lei kilogramul.
Ajunși acasă, am curățat hribii, i-am spălat bine, apoi i-am pus la fiert. Ziua s-a încheiat cu o porție de ciulama de hribi cu mămăliguță și cu promisiunea că vom merge și la toamnă în căutarea gustoaselor ciuperci.
Să vorbim și despre riscuri
Este foarte important de știut că persoanele care pleacă la cules de ciuperci în zona de munte se pot expune unor riscuri majore. Și nu ne referim doar la „începători‟. Reprezentanții Salvamont Vrancea trag un semnal de alarmă. „Se apropie toamna, iar zona montană va fi animată de culegătorii de fructe de pădure și ciuperci. Astfel, misiunile salvatorilor montani devin mai frecvente și cu un profil puțin diferit. Cel mai frecvent suntem solicitați la cazurile de rătăcire, epuizare sau stări de rău în cazul persoanelor vârstnice. Recomandăm celor ce au în plan astfel de activități să se deplaseze doar în zonele cunoscute, să nu plece singuri, să se informeze asupra condițiilor meteo și să-și informeze rudele sau apropiații asupra intențiilor lor. Folosirea de echipament adecvat se impune și în aceste situații: ghete (sau orice încălțăminte cu talpă aderentă), pelerină, haine suplimentare, apă și o lanternă sunt absolut necesare. Persoanelor cu afecțiuni medicale cunoscute și celor în vârstă le recomandăm abordarea de trasee adaptate la condițiile fizice, preferabil în grupuri mari, cu acces auto și semnal GSM. Nu uitați că fructele fac parte din meniul urșilor, așa că este necesar să vă faceți simțită prezența pentru a nu surprinde animalele și astfel să fiți expuși la un atac. Pentru informații suplimentare apelați Dispeceratul Salvamont Vrancea la numărul de telefon: 0738 40 70 80‟, spune salvatorul montan Marius Adrian Coviltir, șef de Formație Salvamont Vrancea.
