Publicația americană New York Times face o analiză a situației din Balcani, după „lecția cutremurului din Albania”, iar concluzia este că țările din zonă nu sunt pregătite pentru „cel mare”.
Cutremurul din 26 noiembrie anul trecut, „a ucis în Albania 51 de oameni, a trimis sute la spital și a lăsat mii fără locuințe”, scrie NY Times. Corespondenții publicației americane analizează felul în care autoritățile din România, Bulgaria și fosta Yugoslavie au manageriat riscul seismic al clădirilor vechi.
NY Times scrie că doar în capitala României, există 349 de clădiri cu bulină roșie, considerate cu cel mai mare risc și este probabil să se prăbușească la un cutremur major, multe dintre ele fiind blocuri cu apartamente. ″Și acestea sunt doar cele care au fost inspectate”, atrage atenția New York Times.
„Vorbim doar despre aproximativ 300 de clădiri în pericol de prăbușire în București. Știm despre alte 1.600 de clădiri și nu știm câte altele există. Dar ne prefacem că este nevoie de noii studii, pentru că, cine știe, poate au devenit mai rezistente în ultimii 25 de ani. Este o atitudine criminală și le spunem asta oamenilor care locuiesc în aceste clădiri”, a declarat pentru publicația americană, Matei Sumbasacu, fondatorul Re: Rise, o organizație neguvernamentală din România axată pe reducerea riscului seismic. Matei Sumbasacu are un tatuaj cu data seismului din 1977.
România a cunoscut două cutremure devastatoare în secolul XX, amintește New York Times. În 1940, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a izbucnit în Vrancea, în estul României, și a provocat distrugeri pe scară largă. Apoi, pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 a lovit în aceeași regiune. Undele de șoc au distrus peste 30 de clădiri înalte din București. 1.578 de persoane au fost ucise, iar aproximativ 11.000 au fost rănite, potrivit estimărilor. A fost una dintre cele mai grave catastrofe naturale din istoria modernă a României și a dus la o serie de reforme, scrie NY Times.
Prof. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București, a declarat că nicio țară nu era cu adevărat pregătită în acel moment pentru un cutremur de acea magnitudine, poate cu excepția Japoniei. De la cutremurul din 1977, România a pus în aplicare reglementări tehnice bune, însă procesul de consolidare a unora dintre clădiri cu risc mare nu a descurs conform așteptărilor, spune profesorul Văcăreanu, „în principal din cauza proprietății complicate”. „Ai clădiri cu mai mulți proprietari diferiți de apartamente și este foarte dificil, aproape imposibil, în unele situații, să obții acordul tuturor”, a declarat profesorul pentru NY Times.
Dacă ar izbucni astăzi un cutremur similar, numărul clădirilor prăbușite și pierderile omenești ar fi „cel puțin la fel de mari ca în 1977”, a adăugat Văcăreanu. „Avem clădiri în București care au fost afectate de cutremurul din 1940, apoi de cutremurul din 1977 și apoi de cutremurul din 1986. Daunele se acumulează de la unul la celălalt”, a spus el.
Conform NY Times, în România, clădirile vechi au cel mai adesea cel mai mare risc, dar în alte țări, precum Albania, experții sunt îngrijorați de clădirile mai noi.
Fotografia publicată de NY Times are următoarea explicație: Președintele român, Nicolae Ceaușescu, centru stânga, observând pagubele făcute în București de cutremurul din 1977. Foto Credit: Agenția France-Presse — Getty Images
Articolul din NY Times poate fi citit accesând linkul – https://nyti.ms/2sM2Lxf
