Militarii vrânceni au scris pagini de istorie la toate evenimentele care au creat România de astăzi. Şi-au oferit viața pe tărâmul României în primul Război Mondial dar şi în 1877, în Războiul de Independență. Soldații putneni din Regimentul 10 Dorobanți au fost prima unitate militară română care, la 30 august 1877, a pornit atacul împotriva redutelor turceşti de la Grivița. Soldații acestei unități emblematice pentru armata română, Regimentul 10 Dorobanți-Putna au stropit cu sânge fiecare izbândă, de la Grivița la asaltul de la Rahova. Eroismul maiorului George Şonțu -comandantul batalionului 1 Putna, al căpitanului Leon Cracalia şi a celor aproape trei sute de soldați, subofițeri şi ofițeri a fost consemnat în analele neamului românesc. Aproape un sfert din efectivul Regimentului 10 Dorobanți a căzut sub gloanţele turceşti pe câmpul de luptă de la Grivița. în acea zi neagră au murit maiorul George Şonţu, căpitanul Leon Cracalia, locotenentul Chivu Stănescu, locotenentul Grigore Gherghevici, doi sergenţi, şapte caporali şi 80 de soldaţi. Acestora li se adaugă răniţii bătăliei de la Griviţa, respectiv şase ofiţeri, patru sergenţi majori, 12 sergenţi, 24 caporali şi 206 soldaţi.
„La 13 august 1877, maiorul Şonţu, trece Dunărea în fruntea Regimentului 10 Dorobanţi. În ziua de 25 august 1877 ajunge în faţa redutei Plevna. În aceea zi mohorâtă, dorobanţii, pregătiţi de luptă, aşteptau de la bravul lor comandant semnalul de atac. În acele clipe, a răsunat fulgerător glasul maiorului Şonţu: “Băieţi! Să fiţi viteji, să înaintaţi bărbăteşte. Ni s-a încredinţat cinstea de a deschide lupta. Să fim vrednici de aceasta, să arătăm că suntem români şi nu ne temem de vrăjmaşi. Înainte!” Dorobanţii pleacă la atac într-un iureş năvalnic. În timpul luptei, maiorul e lovit de un proiectil duşman. Simţind că îl părăsesc puterile, le strigă ostaşilor : “SUNT AL VOSTRU COPIII MEI. MEREGEŢI ÎNAINTE, CĂ VIU ŞI EU!” Situația românilor era gravă. Comanda companiilor a fost preluată de către căpitanul Leon Cracalia care îmbărbătându-și putnenii, a continuat atacul. Nu a durat mult până ce un glonte l-a lovit și pe curajosul căpitan Leon Cracalia direct în piept și l-a răpus pentru totdeauna. Locotenentul Chivu Stănescu ajunsese împreună cu ostașii săi aproape de redută, șchiopătând, cu sângele șiroindu-i din cizmă, nu s-a retras, ci a continuat să lupte până când, un glonte neiertător i-a curmat viața“, arată muzeograful Laura Grădeanu de la Muzeul Vrancei într-o prezentare a faptelor de luptă în care au fost implicați dorobanții Regimentului 10. Faptele de arme ale dorobanților sunt comemorate prin Statuia Indepenței construită prin subscripție publicâ şi inaugurată la 1916. O placă de pe acest monument îi aminteşte pe toți eroii Batalionului 1 Focşani al Regimentului 10 Dorobanți. O reconstituire a luptelor la care au participat dorobanții va fi realizată de către istoricul Horia Dumitrescu, pe baza informațiilor aflate în arhivele militare despre „Jurnalul de Operaţiuni“ al unităţii militare.
Numărul militarilor români răniţi sau decedaţi se ridica la 2 565 doar în bătălia de la Griviţa. „Sub focul cel mai viu al inamicului aţi înfruntat moartea cu bărbăţie, aţi luat o redută, un drapel şi trei tunuri. Ţara vă va fi recunoscătoare de devotamentul şi abnegaţia voastră […]; deşi am avut simţitoare pierderi, deşi deplâng cu voi bravii camarazi căzuţi pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar; dintr-însul va rodi mărirea şi independenţa patriei.” -(principele Carol I în Ordinul de zi nr. 58, 5/17 septembrie 1877).
Cum a fost înfiinţat Regimentul 10 Dorobanţi-Putna
Informaţii despre istoricul Regimentului 10 Dorobanţi-Putna am găsit şi pe site-ul resboiu.ro, într-un articol semnat de drd. Emil Boboescu. Acesta arată că Regimentul a fost înfiinţat după Legea Puterii Armate din 1872, în care regimentele de dorobanţi – adică infanteria teritorială – apar din desfiinţarea batalioanelor de grăniceri iar iniţial, regimentul s-a numit Focşani nr. 6. ulterior, la data de 1/13 Ianuarie 1877 s-a decis dublarea numărului de regimente de dorobanţi iar noile unităţi nu au primit numere noi ci au fost reorganizate iar regimentul ia numele de Regimentul 10 Dorobanţi. „Regimentul 10 Dorobanţi făcea astfel parte din Divizia 3 militară teritorială fiind compus din două batalioane, ca toate regimentele de infanterie: Batalionul 1 Putna şi Batalionul 2 Tecuci (după numele judeţului de unde recrutau). Batalionul 1 Putna avea patru companii: Compania 1 Focşani, Compania 2 Vrancea, Compania 3 Soveja, Compania 4 Adjud. Batalionul 2 Tecuci avea: Compania 5 Tecuci, Compania 6 Bârlad, Compania 7 Berheci şi Compania 8 Zeletin. Fiecare companie purta numele plăşii (subdiviziunea judeţului) de unde recruta“, se arată în articol.
În Războiul de Independenţă, Regimentul 10 Dorobanţi a luat parte la luptele de la Griviţa şi Rahova. Regimentul 10 Dorobanţi a rămas doar cu un efectiv de 6 ofiţeri şi 700 trupă după primele lupte, motiv pentru care este organizat pe un singur batalion. La 8 Octombrie 1878 drapelul Regimentului 10 Dorobanţi este decorat cu Crucea „Trecerii Dunării”.
